Tag Archives: judetul tulcea

Biserica ortodoxa „Sf. Athanasie” de la Niculitel

Biserica „Sf. Atanasie” a fost ridicată în prima jumătate a sec. XIV ca biserică a unei curţi feudale;  avea dimensiunile iniţiale de 11,5 x 6,5 m şi un altar semicircular acoperit cu o semicalotă. În primele decenii ale sec. XV biserica îşi încetează activitatea; este redată cultului la începutul sec. XVI – ca biserică a comunităţii parohiale din zonă –, moment când au loc şi primele modificări: limita vestică a pronaosului a fost extinsă cu 1,3 m şi s-a refăcut zidul absidei altarului.

În cursul sec. XVII pronaosul este din nou mărit spre vest cu 1 m. În jurul anului 1880 au loc ultimele intervenţii şi transformări: zidul despărţitor dintre naos şi pronaos a fost demolat parţial şi înlocuit cu o arcadă, s-a refăcut şarpanta şi învelitoarea, iar la extremitatea vestică a lăcaşului s-a adăugat o turlă-clopotniţă din lemn. În prezent biserica funcţionează ca biserică de cult.

Parcul National Muntii Macinului (Tulcea)

Munţii Măcinului se încadrează altitudinal între 7 şi 467 m, reprezentând zona cea mai înaltă a Podişului Dobrogean, fiind situaţi în apropierea limitelor vestice ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Situaţi într-un climat moderat-continental, sunt caracterizaţi prin temperaturi medii anuale între 10,8 grade C şi 9 grade C, respectiv precipitaţii între 480,4 mm şi 600 mm, fiind cei mai arizi munţi din România.

Parcul Naţional ocupă zona centrală cea mai înaltă a Munţilor Măcin, cuprinzând cea mai mare parte din culmea principală (cunoscută sub denumirea de Culmea Măcinului), precum şi o culme secundară a acestora, respectiv Culmea Pricopanului. Este situat pe teritoriul administrativ al localităţilor: Măcin, Greci (situate în vestul parcului) comuna Cerna (amplasată în vestul şi sud-vestul parcului), comunele Hamcearca şi Luncaviţa (situate în estul acestuia) precum şi Jijila (situată în partea de nord).

Parcul Naţional Munţii Măcinului se întinde pe o suprafaţă de 11.321 ha, din care 3.651 ha reprezintă zonele strict protejate, zonele tampon totalizând 7.670 ha. Astfel, aceasta reprezintă cea mai întinsă suprafaţă disponibilă în prezent, în care se urmăreşte conservarea unui număr maxim de specii, indivizi din fiecare populaţie, clase de vârsta pentru plante şi resurse de hrană, în special pentru prădători. Aceasta ar putea permite persistenţa pe termen lung a ansamblului florei şi faunei, prin evitarea creşterii ratelor de dispariţie datorită fragmentării. Cele mai întinse şi compacte zone strict protejate se află pe rama vestică a culmii Măcinului în zona comunei Greci. Pe suprafeţe ceva mai reduse acestea se regăsesc şi în zona celor mai înalte vârfuri ale Culmii Pricopanului şi în zona Rezervaţiei Valea Fagilor din partea nord-vestică a Culmii Măcinului. În sudul şi mai ales în estul parcului, zonele strict protejate ocupă suprafeţe mai restrânse, având un caracter fragmentat datorită faptului că acestea sunt reprezentate îndeosebi prin pajişti situate pe culmile stâncoase.Ca morfologie, Dobrogea de Nord prezintă relief tipic de peneplena, având ca element caracteristic Munţii Măcinului, erodaţi, rămaşi ca un rudiment al sistemului cutat hercinic. Cota maximă este 458 m în masivul Greci.Reţeaua hidrografică este foarte săracă. Văile sunt foarte largi, unele având numai temporar apă. Produsele de eroziune sunt transportate foarte puţin până la baza pantei şi sunt numai parţial antrenate în lungul unor văi cu apă. Văile largi sunt acoperite cu o cuvertură groasă de depozite loessoide şi deluvial-proluviale, care maschează depozitele mai vechi. Din această cauză, deschiderile se găsesc numai pe crestele dealurilor sau în lungul versanţilor abrupţi.

http://www.parcmacin.ro/

Catedrala noua din Sulina

Catedrala ortodoxă „Sf. Nicolae şi Alexandru” din Sulina

1882 reprezintă pentru Sulina anul în care este conştientizată construirea unei noi biserici. Astfel, viaţa religioasă de la gurile Dunării capătă o altă dimensiune odată cu sosirea preotului V. Gheorghiu, care transformă nevoia realizării acestei construcţii din vis în realitate. Organizează corala bisericii, cu care participă în 1906 la Expoziţia de la Bucureşti şi câştigă o medalie de aur ce atrage simpatia regelui Carol I. Având acest ascendent moral, începe în 1908 colecţia bănească pentru biserica visată, iar în 1910, în prezenţa familiei regale se pune piatra de temelie la Catedrala Deltei. În actul de fundaţie se spune: „Începutu-sa acest dumnezeiesc lăcaş cu hramul Sf. Ierarh Nicolae şi Sf. Alexandru, patronul zilei de 30 august, când oastea romană la 1877 a marturisit pe câmpul de luptă vechi virtuţi străbune, astăzi 31 octombrie 1910, într-al 45-lea an de domnie al Mariei Sale Regele Carol I şi al soţiei sale, Maria Sa Regina Elisabeta”. În fruntea comitetului de iniţiativă, reunit în 1932 pentru strângerea fondurilor necesare finalizării lucrărilor, s-a aflat Gala Galaction.

Muzeul satului nord-dobrogean (com. Enisala, jud. Tulcea)

Muzeul satului nord-dobrogean din satul Enisala, o gospodărie ţărănească conservată “in situ”, reprezintă sinteza arhitecturii tradiţionale ţărăneşti din nordul Dobrogei, la începutul sec. XX.
Ansamblul arhitectural cuprinde casa cu chiler şi câteva din anexele tipice pentru o gospodărie din această zonă: grajdul pentru animale, şoproanele, bucătăria şi cuptorul de vară, porumbarul, fântâna. În aceste spaţii pot fi văzute căruţe pictate, tipic dobrogene, unelte pescăreşti, instrumentar agricol, scule şi produse de dogărie, fierărie, albinărit, olărit, instrumentar pentru industria casnică, piese de aramă cu diverse funcţionalităţi, cât şi elemente specifice spaţiului de locuit tradiţional românesc.

Manastirea Cocos (Tulcea)

Mănăstirea Cocoş, situată la  a fost întemeiată în anul 1833 de trei călugări români veniţi de la Muntele Athos:  Visarion (fost ieromonah la Mănăstirea Neamţ), Gherontie şi Isaiia, pe spezele mocanulu transhumant Nicolae Hagi Ghiţă Poenaru. Prima biserică a mănăstirii a fost reparată în 1842 şi 1846 şi s-a păstrat până în 1910 când a fost demolată pentru a se putea construi biserica actuală. În 1853 s-a construit o a doua biserică, de dimensiuni mai mari decât prima, cu hramul „Sf. Treime”. Şi aceasta a fost demolată în primăvara anului 1911 pentru a face loc noului lăcaş. Actuala biserică s-a construit între anii 1911-1913 după planurile arhitectului Toma Dobrescu. Pictura a fost executată între anii 1913-1916 de către italianul F. de Biasse, cu excepţia pridvorului pictat de iconograful local Geo Cardaş. Turnul-clopotniţă de la intrarea în mănăstire a fost ridicat între anii 1864-1883. Corpul estic de chilii a fost construit începând cu 1905, iar între anii 1910-1911 s-a ridicat corpul de nord (unde se află în prezent muzeul mănăstirii). Între 1926-1929 se construieşte corpul de chilii din dreapta turnului-clopotniţă. Mănăstirea a fost afectată puternic de cutremurul din 1940 şi de incendiul din iulie 1947 (când a ars clopotniţa şi s-au topit clopotele) şi restaurată între 1954-1956 şi 1957-1959.
Mănăstirea Cocoş  are o colecţie importantă de carte de cult, adunată din toate parohiile judeţului Tulcea.

Zone economice libere din Romania

Dupa aderarea la Uniunea Europeana, Zonele libere si-au pierdut multe dintre avantaje, comertul intracomunitar devenind liber de taxe vamale. Cele mai multe dintre zonele economice libere s-au transformat in simple parcuri industriale.

Zona Libera Giurgiu
Sos. Portului nr. 1, Giurgiu;
Tel.: 0246 / 217 541;
Fax: 0246 / 217 598.
Zona Libera Sulina
Tel: 0240/543241, 0240/543242, 0240/543243
Fax: 0240/543294
mailto:azls@tim.rls.roknet.ro
Zona Libera Constanta-Sud Zona Libera Basarabi
Zona Libera Constanta-Sud
Tel: 0241/639000
Fax: 0241/741606
E-mail: mailto:freezcta@freezcta.ro
http://www.freezcta.ro/
Zona Libera Basarabi – Constanta
Tel/Fax: 0241/233100
Zona Libera Galati
Tel: 0236/411222
Fax: 0236/414929
E-Mail: mailto:azl@rls.roknet.ro
mailto:iatgl@rls.roknet.ro
Zona Libera Braila
Tel: 0239/611655
Fax: 0239/615700
E-mail: mailto:zonalibera@braila.astral.ro
Zona Libera Curtici-Arad
http://freezonearad.ro/