Tag Archives: Castrum Sex

Festivalul de arta medievala Sighisoara

Evenimentul care atrage anual cel mai mare numar de turisti este, fara indoiala, Festivalul de Arta Medievala. Pentru o perioada de trei zile, Sighisoara se intoarce in timp spre deliciul miilor de vizitatori romani si straini.

Reconstituirea atmosferei medievale, cu turniruri si cavaleri in armuri stralucitoare, cu piese de teatru si spectacole ca in vremurile de glorie ale cetatii, cu procese ale vrajitoarelor si readucerea la viata a mestesugurilor stravechi, ofera oricarui participant sansa unica de a gusta din placerile unor timpuri de mult apuse.

Ecoul festivalului de la Sighisoara a avut un puternic impact in afara tarii, acolo de unde, numai in ultimii doi-trei ani, numarul turistilor a crescut considerabil. Notabila este vizita Printului Charles al Marii Britanii, care a tinut sa admire pe viu una dintre ultimele cetati locuite din lume. Probabil ca acesta a fost si impulsul de care au avut nevoie autoritatile romane pentru a-si indrepta atentia spre uriasul potential turistic al regiunii.

Salutara este si interventia acestora de a readuce Festivalul de Arta Medievala pe coordonatele care l-au consacrat. Cazut in derizoriu prin asaltarea sa de catre concertele de manele si muzica rock, prin folosirea abuziva a imaginii lui Vlad Tepes pe post de sperietoare internationala, prin inmultirea tarabelor cu produse de prost gust si, nu in ultimul rand, prin proasta administrare a cladirilor vechi din cetate, Festivalul risca sa se transforme intr-un balci ieftin. Masurile impuse din 2003, de a interzice orice gen de concerte, altele decat cele de muzica medievala (exceptie facand concertele de muzica folk), de a restrictiona accesul in cetate pentru comerciantii care nu se incadreaza in ideea manifestarii si de a duce o campanie puternica impotriva poluarii mediului, a consumului in exces de alcool si a libertinajului sexual, nu pot decat sa bucure.

Scapata de curand si de perspectiva unui proiect mamut, cu iluzorii sanse de reusita, si conceput, probabil, mai mult pentru imagine, asa cum a fost Dracula Park, Sighisoara continua sa existe asa cum a facut-o timp de aproape 800 de ani. Ea nu apartine nici guvernelor efemere si nici vreunui ministru dornic de afirmare prin schimbari inutile.

Sighisoara a devenit de multa vreme un bun national, un bun intrat in constiinta romanilor, care trebuie sa il protejeze si sa il duca acolo unde ii este locul: pe harta marilor orase-cetati ale Europei.

Adrian Nicolae, Turism Club

Cetatea Sighisoara

Sighisoara este, in acelasi timp, un fenomen, dar si o ciudatenie a timpurilor moderne. Mai batrana decat multe capitale europene, ea pare insensibila la trecerea vremii si la schimbarile din jurul sau, pastrandu-si aura de orasel medieval linistit care refuza sa accepte realitatile secolului XXI.

Ramasa una dintre ultimele cetati locuite din lume, Sighisoara a fost declarata in 1999 monument protejat de UNESCO, intrand in elita oraselor care detin deja acest rang.

Desi atestata documentar inca de la 1280, sub numele de CASTRUM SEX, Sighisoara pare sa aiba origini mai vechi cu peste 15 veacuri. Astfel, sapaturile si numeroasele descoperiri arheologice facute aici atesta fara nici un dubiu existenta unei cetati dacice, numita Sandova, construita inca din sec. al III-lea i.e.n. Romanii isi pun si ei amprenta asupra asezarii si, dupa cucerirea Daciei in sec. I e.n., construiesc o noua fortificatie pe locul celei deja existente.

Ridicata pe actualul Deal al Cetatii, asezarea se intindea pe doua planuri: unul superior, mai inalt si mai redus ca dimensiuni, si unul inferior, mult mai intins si situat cu circa 40 de metri sub cel superior, configuratie ce a determinat dezvoltarea ulterioara a cetatii – oras.

Initial, fortificatia din varful dealului servea ca loc de refugiu locuitorilor de la poalele acestuia. O data cu secolul al XIV-lea, asezarea cunoaste o crestere semnificativa a populatiei, un numar mare de mestesugari stabilindu-se pe platoul inferior.

Inevitabil, in 1376 apar primele bresle, fapt ce dovedeste o ierarhie bine inchegata in randul locuitorilor sighisoreni. Puternicele sisteme defensive ce au fost ridicate in secolul al XIV-lea si in secolul al XV-lea, sunt foarte costisitoare, de altfel, si denota prosperitatea localnicilor care au cheltuit sume enorme pentru a le inalta.

Centura de fortificatii consta intr-un zid de piatra lung de circa 930 de metri si inalt de 4 metri. Acesta avea creneluri cu deschideri largi care sa inlesneasca folosirea arcurilor si a balistelor. Aparitia armelor de foc, in secolul al XV-lea va schimba si configuratia cetatii, adaptare prin care au fost nevoite sa treaca aproape toate cetatile vremii. Zidul de piatra va fi consolidat, de aceasta data fiind folosita si caramida, si va fi inaltat cu inca 4 metri. Asta in timp ce spatiile largi dintre creneluri vor fi inlocuite cu goluri de tragere inguste, mult mai indicate pentru tacticile defensive ale vremii.