Tag Archives: botosani

Manastirea Agafton (Botosani)

MĂNĂSTIREA AGAFTON – CURTEŞTI, (la 4 km sud-vest de Botoşani), datează din secolul XVI

Agafton este un sat în comuna Curtești, Botoșani. Satul Agafton se află în partea de vest a județului Botoșani, la poalele estice ale Colinelor Bour-Vorona.

Biserica “Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” a fost construită în prima jumătate a secolului al XVIII-lea de către pustnicul Agafton, fondatorul schitului. Ea este confecționată în totalitate din bârne groase de stejar.

După transformarea Schitului Agafton în mănăstire de maici prin 1814, bisericuța de lemn a devenit neîncăpătoare pentru comunitatea monahală în creștere. Astfel, între anii 1838-1843 a fost construită o nouă biserică de zid, cu hramul “Pogorârea Sf. Duh”. Noua biserică a devenit biserica principală a mănăstirii, bisericuța din lemn preluând funcția de biserică de cimitir. Aici se află și mormintele celor trei mătuși după mamă ale poetului Mihai Eminescu: Sofia, Fevronia și Olimpiada Iurașcu, ultima dintre ele fiind, pentru o vreme, stareță a mănăstirii. Tradiția povestește că de multe ori în copilăria sa, poetul Mihai Eminescu venea pe jos, din Ipoteștiul său natal pentru a-și vizita mătușile.

Pereții interiori ai bisericii vechi au fost pictați în frescă în perioada 1956-1957 de către pictorul arhimandrit Vartolomeu Dolhan (1912-1980). Bârnele de stejar ale edificiului au fost placate cu scânduri vopsite în culoarea albastră. Lăcașul de cult este acoperit cu șindrilă. wiki

Biserica Armeneasca din Botosani

BISERICA ARMENEASCĂ „Sf. MARIA”BOTOŞANI (1350)- cea mai veche biserică din Botoşani.

Hramul bisericii este Adormirea Maicii Domnului.

Biserica “Adormirea Maicii Domnului” a fost recladita pe temeliile unei vechi biserici armenesti, construita de comunitatea armeana in preajma anului 1350. In timp, aceasta a suferit numeroase modificari: in anul 1625, aceasta este restaurata, iar la 1775 se adauga pridvorul, care ulterior devine pronaosul bisericii; in 1776 se adauga turnul clopotelor, iar la 1825 este restaurata in intregime.
Ultima restaurarea a acestei biserici s-a incheiat recent, reusindu-se salvarea ei de la procesul de degradare si repunerea sa in valoare, fiind un castig atat pentru comunitatea armeana, cat si pentru intreg patrimoniul cultural al Botosaniului. (cf siteului  de promovare turistica Botosani LINK)

Chiar daca in prezent comunitatea armeana din Botosani numara mai putin de 100 de persoane, nu trebuie uitat ca in sec. al XIX erau aproximativ 2000 de armeni, la o populatie totala de 40 000 de locuitori ai Botosaniului, si totodata contributia acestei comunitati de-a lungul istoriei la dezvoltarea Botosaniului.
Armenii se aseaza in Botosani in secolul XIV, in apropierea centrului vechi, in zona actualei strazi Armene, iar prima biserica a comunitatii, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, este atestata in anul 1350.

O alta biserica armeneasca din Botosani este Sfanta Treime.

Muzeul Judetean din Botosani

MUZEUL JUDEŢEAN – Botoşani, monument istoric a cărui clădire datează din anul 1913, prezintă în cele 17 săli de expoziţie, dispuse la parter şi etaj, cele mai semnificative momente ale evoluţiei zonei Botoşanilor din preistorie până în contemporaneitate. Vizitatorul este invitat să descopere vestigii ale civilizaţiei, paleoliticului, neoliticului (ceramica de Cucuteni), bronzului şi fierului. Sunt expuse unelte şi arme din piatră şlefuită şi os, ceramică pictată, figurine antropomorfe şi zoomorfe, peceţi ce au aparţinut unor domnitori moldoveni, obiecte de podoabă, etc. Reţine atenţia, în mod deosebit, cel mai vechi adăpost omenesc din Europa de SE, descoperit la Ripiceni şi reconstituit parţial.

Obiective turistice in Botosani

Principalele obiective turistice din Botosani sunt: centrul vechi si casa memoriala Nicolae Iorga. La acestea se adauga Muzeul Judetean. Pentru fiecare dintre acestea vezi articolele dedicate (linkuri in subsolul acestui articol)

În Botoşani există numeroase alte construcţii cu valoare arhitectonică deosebită, printre care menţionăm: Casa Antipa (sfârşitul sec XIX); Casa Bolfosu (începutul sec. XIX); Casa Silion (anul 1900), Clădirea Primăriei vechi (construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea, în stil eclectic de influenţă germană).

Biserica Popauti (Botosani)

BISERICA “SF. NICOLAE”, POPĂUŢI, ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare (1496). Pictura interioară, de mare valoare, datează din secolul al XV-lea, păstrându-se parţial. Biserica a fost amplasată într-o poziţie strategică, fiind scut în faţa numeroaselor năvăliri ale duşmanilor.  Din acest motiv, clădirii propriu zise a mănăstirii i-au fost adăugate ziduri trainice şi un turn de veghe, ceea ce-i conferă aspectul unei veritabile cetăţi. Faţada clădirii este realizată din benzi de cărămidă smălţuită şi discuri ceramice colorate, ornamente cu motive geometrice, faunistice şi heraldice. În prezent, vechiul zid ce înconjura mănăstirea a fost reconstruit pe vechea fundaţie, acest lăcaş sfânt recăpătându-şi măreţia de odinioară;

Biserica Sf. Gheorghe din Botosani

BISERICA “SF. GHEORGHE” – BOTOŞANI, ctitorie a Doamnei Elena Rareş, soţia domnitorului Petru Rareş, datează din anul 1551

Biserica „Sfântul Gheorghe” este a doua ca vechime după Popăuţi (1496) dintre cele existente astăzi în Botoşani.
A fost clădită după modelul bisericii lui Ştefan cel Mare „Popăuţi”, în formă de cruce cu turnuleţ la mijloc şi cu intrare pe latura de nord. Este o construcţie de proporţii reduse. Este împodobită, cu predominarea culorilor de verde şi galben, aşezate în formă de brâie împrejurul bisericii aproape de acoperiş.
Decoraţiunea interioară a fost simplă, fără picturi pe pereţi. Pe jos era pardosită cu lespezi de piatră care au rămas până astăzi.
Prima clopotniţă a fost construită din lemn la poarta bisericii.
Cu timpul, biserica a suferit unele transformări în urma reparaţiilor ce i s-au făcut, fiind încercată adeseori de focuri şi cutremure.

Biserica Uspenia Botosani

BISERICA USPENIA, ctitorie din anul 1552 a Doamnei Elena, având pictura interioară refăcută complet după Revoluţia din 1989. În curtea bisericii tronează maiestuos statuia poetului naţional Mihai Eminescu, botezat în această biserică.

Biserica este situata pe strada 1 Decembrie 1918 in Botosani. Este cea de-a doua ctitorie a Elenei Rares. A fost ridicata in 1552 si a urmarit modelul bisericii Sfantul Nicolae a lui Stefan cel Mare intr-o masura mai accentuata decat la Sfantul Gheorghe. Pictura interioara a fost refacuta complet in anul 1994( pictura a fost realizata de catre profesorul universitar Petre Achitenie) ,iar In curtea bisericii troneaza maiestuos statuia poetului national Mihai Eminescu. Ca o curiozitate ,poetul a fost botezat in aceasta biserica, aceasta devenind un loc de permanent omagiu adus marelui poet.

Uspenia ilustrează două faze majore ale arhitecturii moldovenești: faza primei jumătăți a veacului al XVI-lea, în care inovațiile decorului policrom îmbracă structurile tradiționale și clasicismul începutului de veac XIX.

Manastirea Gorovei (judetul Botosani)

MĂNĂSTIREA GOROVEI – Văculeşti (1742). Între anii 1740-1742, doi călugări au înălţat o biserică de lemn pe locul dat de Ioan Gorovei; biserica ce se păstrează până astăzi a fost construită între anii 1828-1834, de egumentul Macarie Jora. Mănăstirea a fost restaurată între anii 1984-1985.

  Işi trage numele de la poziţia locului, Poiana Gura-Văii, care între timp a ajuns Gorovei. Până în anul 1700, aici a existat numai o moşie a mănăstirii Dragomirna. Viaţa monahală a început după anul 1700, sub conducerea monahului Avramie. Acesta ridică în 1742 prima bisericuţă din lemn, pe locul unde s-a gasit icoana Sfântului Ioan Botezătorul îngropată în pământ.

Mănăstirea Gorovei a fost sub tutela mănăstirii Dragomirna până in anul 1775, când a devenit independentă. În acel an, prin ocuparea Bucovinei de austrieci, Goroveiul a rămas în aceasta zonă neocupată din cadrul Mitropoliei Moldovei. Dar independenţa a fos plătită prin sărăcirea Goroveiului de către Stareţul Paisie Velicicovschi, care le-a vândut moşii şi averi boierilor vremii şi a dus obiectele cultice de mare valoare la mănăstirea Secu-Neamţ.(date culese din istoricul mănăstirii) Ctitorii(dintre nobilii vremii), îngropaţi în cimitirul din spatele bisericii mari au fost dezhumaţi, osemintele lor fiind aduse în gropniţa bisericii mici, unde se găsesc şi azi dar fără să fi fost identificate. Printre aceste oseminte sunt şi cele ale Arhiereului Chesarie Sinadon, ctitor şi vieţuitor de scurtă durată al Goroveiului

Manastirea Cosula (Botosani)

MĂNĂSTIREA COŞULA, din localitatea cu acelaşi nume. Construită în timpul domniei lui Petru Rareş de către vistiernicul Matias Coşulvei (1532), mai păstrează fresce originale de mare valoare (pictură murală) realizate între anii 1537 – 1681. În prezent este inclusă pe lista monumentelor istorice de interes naţional şi face obiectul unui proiect de reabilitarea şi includere în circuitul turistic depus de Consiliul Judeţean Botoşani pe Axa 5.1. a Programului Operaţional Regional.

Farmacii din Botosani

– Farmacia “Husac”, Calea Nationala, nr.45 tel. 515955
– Farmacia “Minerva”, str. Grivita,nr.2 tel. 511218
– Farmacia nr.17, Calea Nationala, nr.261 tel. 512162
– Farmacia “NYM”, B-dul Primaverii, nr.22 tel. 583595
– Farmacia “Dorafarm”,Calea Nationala, nr.263 tel. 531878
– Farmacia ” Unifarm”, str. Unirii, nr.12 tel. 511662
– Dorna Farm SA, Calea Nationala, nr.145 tel. 512367
– Elada Farm SRL, str.Marchian,nr.67 tel. 534535
– Electra SRL, str. Grivita, nr.20 tel. 533697
– Farmacia Doina SRL, str. George Enescu, nr.34 tel. 584178
– Farmacia Electra SRL, str. Grivita, nr.2 tel. 511218
– Viofarm SRL, str. Armeana, nr.12 tel. 514964
– Unifarm SRL, Calea Nationala, nr.45 tel. 515955
– Medical Farm SRL, str. George Enescu tel. 585868
– Marin Farm SRL, Calea Nationala, nr.12 tel. 512058

Manastirea Vorona (Botosani)

MĂNĂSTIREA VORONA (unde în prezent locuiesc călugăriţe) este cea mai importantă mănăstire din judeţ şi se află la 15 km sud – est de Botoşani. Începuturile sale  datează din jurul anului 1600, când câţiva călugări veniţi din Rusia au construit aici o mică biserică din lemn. În anul 1835, arhimandritul Rafail a construit pe locul acesteia o biserică din zid cu hramul “Naşterea Maicii Domnului”. În preajma mănăstirii mai există încă două biserici, o bibliotecă cu fond de carte religios datând din secolele XVII-XIX şi spaţii de cazare pentru pelerini. Complexul mănăstiresc este situat la marginea unui frumos codru cu suprafaţa de 150 ha

foto: wiki commons

Pelerinaj in Romania – locuri de pelerinaj

Manastirea Vorona (Botosani)

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/09/800px-ona9-190×142.jpgMĂNĂSTIREA VORONA (unde în prezent locuiesc călugăriţe) este cea mai importantă mănăstire din judeţ şi se află la 15 km sud – est de Botoşani. Începuturile sale  datează din jurul anului 1600, când câţiva călugări veniţi din Rusia au construit …

Biserica Fundeni din Campulung Muscel (Arges)

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/06/fundeni-campulung-1-190×130.jpgBiserica Fundeni a fost construită în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, din bolovani de râu şi cărămidă. Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fundeni, in partea de sud a orasului Campulung Muscel, este o biserica ortodoxa aflata pe strada …

Episcopia Ramnicului (jud. Valcea)

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/06/episcopia_ramnicului-190×133.jpgCuprinde un important complex arhitectonic construit în sec.XVII – XIX, în stil bizantin şi în stilul realismului italian, fiind încadrată pe lista monumentelor istorice în grupa valorilor naţionale, reprezentative pentru România. Renaşterea spirituală se întregeşte în mod fericit cu tipografia …

Biserica Greaca din Tulcea

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/07/biserica_greceasca_tulcea_mare-142×190.jpgBiserica ortodoxă „Buna Vestire”, Tulcea, numită „Grecească” Biserica „Buna Vestire”, cunoscută şi sub numele de „Biserica  Grecească”, a fost  construită între 1848 / 1854 – 1869 pe locul unei alte biserici, din lemn, ridicată de comunitatea elenă în 1835, care …

Schitul Bradet (Valea Valsanului, Arges)

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/06/schitul_bradet-190×139.jpgEste un monument istoric datând probabil de la jumătatea secolului al XIV-lea. Prin materialele şi tehnica de construcţie (cărămidă şi piatră brută), aminteşte de Biserica Domnească din Curtea de Argeş. Pictura interioară a fost restaurată în anul 1761. Schitul Brădet …

Biserica Domneasca din Pitesti

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/06/biserica_sf_gheorghe-143×190.jpgBiserica Domnească Sf.Gheorghe situată în centrul municipiului, singurul vestigiu al curţilor domneşti de la Piteşti. Construcţia a debutat la începutul secolului al XVI-lea, a fost continuată şi refăcută de Matei Basarab şi finalizată de domnitorul Constantin Şerban, în 1656.

Mânastirea Cetatuia (Muscel, Arges) – poze si prezentare

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/06/cetatuia_bis_ext-142×190.jpgMănăstirea Cetăţuia este situată în com. Cetăţeni, jud. Argeş, la 20 km SE de Câmpulung şi 47 km N de Târgovişte. Este clădită pe vârful unei stânci şi atribuită de tradiţie sec. XIII-XIV. Biserica în stâncă, mică şi cu fragmente …

Athos, muntele sfânt

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/06/sf_munte_athos_01-560×420.jpgÎn nordul Mării Egee, între golful Salonic şi Dardanele, peninsula Calcidică îşi îndreaptă către miazăzi cele trei limbi lungi. Odinioară, pe timpul strălucirii sale, Grecia Antică împodobise aceste meleaguri cu colonii înfloritoare şi istoria leagă pe veci memoria Olintei şi …

Manastirea Stavropoleos (Bucuresti), comunitatea ecumenica actuala

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/06/stavropoleo_old_image.jpgDespre Comunitatea Mănăstirii Stavropoleos, un aşezămând de cultură şi credinţă ce consacră în spaţiul bucureştean Iubirea de Dumnezeu. În viaţa de fiecare zi vietuitorii de aici îmbină slujbele cu munca si studiul. Maicile restaurează cărţi vechi şi icoane mostenite sau …

Manastirea Rasca – pagina oficiala

Manastirea Probota – pagina oficiala (ENG)

Patrimoniul mondial – Manastirea Humor

Manastirea Arbore – Imagini si prezentare oficiala

Manastirea Cernica (poze)

http://ro.nicuilie.eu/files/2011/04/DSC03792-150×150.jpgFotografii de la manastirea Cernica, langa Bucuresti. Manastirea Cernica, situata pe malul lacului cu acelasi nume si in vacinatatea unei paduri tinere, este una din cele mai frumoase manastiri din Muntenia. Ea are si o mare traditie monahala, mandrindu-se cu …

Repere pentru un circuit religios

De la Meca la Medina sau de oriunde spre Ierusalim si Roma, lumea veche si cea noua cauta izbavirea în calatorii initiatice. Pelerinajul, cea mai veche forma de turism, a produs, pentru unii, adevarate industrii ale caravanseraiului. Fata cu tehnologiile …

Octav Bancila (pictor)

Octav Băncilă (1872 – 1944)

Născut la Corni, în judeţul Botoşani, Octav Băncilă (fiul lui Vasile Băncilă şi al Profirei N. Neculce, descendentă a cronicarului Ion Neculce) a rămas orfan de tată încă de la vârsta de 4 ani, lucru care nu l-a împiedicat să-şi urmeze chemarea pe drumul artei.
Printre dascălii care i-au îndrumat paşii viitorului pictor s-au aflat G. Panaitescu-Bardasare, C.D. Stahi şi Emanoil Bardasare. La vârsta de 19 va câştiga o bursă în străinătate. Studiază la Academia de Arte Frumoase din München (1894-1898), lucrează în atelierele pictorilor Haschbe şi Lenbach şi îşi expune lucrările realizate în această perioadă la Glaspalast şi Kunstverein. Călătoreşte în Franţa şi Italia.
Revine în ţară, unde îşi organizează atelierul de creaţie la Gimnaziul “Ştefan cel Mare”, şi deschide, în anul 1900,  prima expoziţie personală în sala de decoruri a Teatrului Naţional, unde prezintă circa 100 de lucrări. Este cunoscut prin ciclul de lucrări 1907,  în care abordează tema revoltelor ţărăneşti care au avut loc în ţară dar nu a uitat să presare, peste amintirea timpurilor, momente de repaos în mijlocul naturii, peisaje, portrete, naturi statice şi flori.

Octav Băncilă a fost profesor de desen și caligrafie la Școala normală „Vasile Lupu” (1901) și la Gimnaziul „Ștefan cel Mare”, iar în perioada 1916-1937 a fost numit profesor la „Școala de Belle Arte” din Iași. În perioada 1908-1935 și-a prezentat lucrările în cadrul unor expoziții deschise la Iași și București, singur sau alături de alți mari artiști ai vremii, Gheorghe Petraşcu, Jean Alexandru Steriadi, Paul Verona. În anul 1942 a participat la expoziția colectivă a Salonului Moldovei, unde a primit Premiul Național.

Deşi a avut o poziţie controversată în timpul vieţii, a fost ironizat, criticat şi chiar arestat, după moartea sa a fost elogiat ca pictor de valoare, lăsând în urma sa o impresionantă operă, a cărei principală caracteristică este realismul. (cf prezentarii dintr-o licitatie Goldart).

Siteul casei de licitatii cita bibliografia:

Anton Coman : Octav Băncilă; Editura de Stat pentru literatură şi artă, Bucureşti, 1954
Mircea Deac : Lexicon critic şi documentar; Editura Medra, Bucureşti, 2008
Mircea Deac : 230 pictori români 1890-1945; Editura Medra, Bucureşti

v si Eliza Zdru, Va mai amintiti de Bancila? pe siteul Adevarul.ro