Tag Archives: arges

Biserica Bohari (jud. Arges)

Obiectiv turistic din zona Raului Valsan

Biserica Bohari este construită în 1641 sub domnia Voievodului Matei Basarab şi e ctitorită de jupânul Mitrea, Marele Sifar de Târgovişte. Pisania bisericii, scrisă în româneşte, oferă date privind anul construcţiei şi numele ctitorilor. Biserica ridicată de Mitrea Sufariu, probabil opera unor meşteri locali, este construită în formă de navă, din cărămidă şi var negru, pictată în frescă la interior. Din punct de vedere arhitectural, se înscrie tipicului arhitectural al secolului XVII.

1942 – Biserica este declarata monument istoric. 1995 – Tampla este achizitionata de Muzeul Taranului Roman (MTR), dupa ce fusese descoperita de Horia Bernea, intrucat enoriasii din Bohari isi doreau o catapeteasma noua.

Manastirea Namaesti (Arges) – prezentare + foto

Mânăstirea Nămăeşti, ascunsă într-o stâncă, la altitudinea de 765 m, este situată într-o zonă cu străvechi urme istorice, de un pitoresc deosebit.

Aşezată la 5 km nord-est de Câmpulung, biserica este în întregime săpată în stâncă de mâini necunoscute, în prima jumătate a secolului al XVI-lea.
Nu se cunosc date exacte privind întemeierea schitului, dar legende transmise oral, din moşi-strămoşi, în satul Nămăeşti, pomenesc şi numele domnitorului Negru Vodă.
Pe pereţii bisericii se pot vedea picturi murale neîndemânatic realizate, cu figuri de sfinţi, şterse în pridvorul sudic. Interiorul este nepictat, cu icoane atârnate pe pereţi. Aici se află icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, atribuită de tradiţie Evanghelistului Luca, înrămată în argint la 1798 şi litografiată în 1871 de Maior Papazogeu.
Tot aici se găsesc hrisoave din anii 1542 şi 1572, cărţi vechi, o cruce veche din 1601, ridicată lângă turlă de Radu Postelnicu, precum şi ateliere de covoare şi macrameuri.
În afara bisericii, lângă peretele stâncos, se află mormintele unor preoţi care au slujit în secolele al XIX-lea şi al XX-lea în biserica mânăstirii.

Grupajul foto include si imagini din fotostream flikr schmeckermann

Cula Druganescu (Raul Doamnei, Arges)

Cula Drugănescu – Culele sunt mărturii ale simţului artistic şi ale îndemânării meşterilor, care au preluat elemente din arhitectura caselor boiereşti şi au ştiut să le contopească cu trăsăturile casei ţărăneşti, într-o sinteză originală. Clădiri înalte, cu ziduri văruite şi străpunse de metereze, mici cetăţi croite pentru nevoile unei familii, culele îşi trag numele de la turcescul „kule“ care înseamnă „turn“. Cula de la Retevoieşti a aparţinut familiei Drugănescu, fiind construită în 1832. Această culă nu are cerdac şi a fost construită pe trei nivele, cu pictură exterioară colorată.

foto si detalii: vinland: monumente uitate:

În Argeș sunt două cule: una la Mioveni – în bună stare de conservare și alta la Retevoiești. Retevoieștiul este un sat al comunei Pietroșani de pe valea râului Doamnei, între Piscani și Domnești. Cula Dugănescu a fost construită în 1822 de către familia Durgăneștilor după modelul culelor vâlcene și gorjene. Ultima restaurare a fost în 1966. Până prin 1999 imobilul era în stare acceptabilă, ulterior, după prabușirea acoperișului, degradarea este foarte avansata.

Culele din Brosteni, Bujoreni, Racovita

Cule cu un singur etaj se mai gasesc la Brosteni (cladita in 1815 de catre capitanul de panduri Ghita Cutui), la Bujoreni si prin alte parti ale Olteniei si Munteniei de vest. Cula din Racovita – reprezentativa pentru culele argesene – este situata la 20 de kilometri nord-vest de Pitesti . Nu se cunoaste cu exactitate ctitorul si nici anul constructiei, dar ce este deosebit la aceasta cula este forma ei de cub, cu doua niveluri marcate vizibil in exterior.

Parterul are doua incaperi fara comunicare intre ele si etajul este alcatuit din trei incaperi fara cerdac sau galerie.

Curtea de Arges, Valea Regilor Romani

(extras din dosarul Piramide, cimitire, galerii, mausolee – Trecutul se intoarce)

Ultimul rege roman inmormantat aici este Carol al II-lea, repatriat in urma cu doi ani impreuna cu sotia sa, Elena Lupescu, care insa nu a fost inmormantata in necropola regala, nefiind recunoscuta de familie, ci in curtea bisericii.

 

Traditia necropolei de la Curtea de Arges dateaza din vremea primilor domnitori ai Valahiei cand acest oras era resedinta domneasca. Ulterior, dupa mutarea Scaunului Domnesc, numarul domnitorilor care au fost inmormantati aici a scazut pentru ca in timpul fanariotilor sa dispara.

 

Familia de Hohenzollern a reluat obiceiul, iar Curtea de Arges a devenit, prin Carol I, Ferdinand Intregitorul si, recent, Carol al II-lea, cel mai important monument funerar al Romaniei Unite.

 

Pe langa frumusetea deosebita a bisericii centrale, Manastirea Curtea de Arges este un important obiectiv turistic si datorita Legendei Mesterului Manole, a carei actiune se petrece aici in timpuri legendare.

Manastirea Corbii de Piatra (Arges) – poze si prezentare

Mânăstirea „Corbii de Piatră” este un ansamblu parţial rupestru, care datează din secolul al XIV-lea. Situată la 400 m de centrul comunei Corbi, pe malul stâng al Râului Doamnei, biserica rupestră de la Corbii de Piatră a fost săpată în peretele masiv de stâncă, înalt de circa 30 m şi lung de 14,5 m. Prima atestare documentară este la 23 iunie 1512, dar există informaţii certe conform cărora biserica ar fi existat şi înainte de această dată. La 23 iunie 1512, monahia Magdalina – în mirenie Muşa, fiică şi soţie de boier, proprietară ereditară a moşiei de la Corbi – (re)înfiinţează Mânăstirea de la Corbii de Piatră. Sfântul lăcaş a primit hramul ”Adormirea Maicii Domnului” şi a fost închinată domnitorului Neagoe Basarab; astfel, locaşul capătă încă de la (re)înfiinţare statutul de monastire domnească. Este şi prima mânăstire de călugăriţe atestată documentar la noi în ţară. În 1882, în timpul slujbei de Înviere, peretele vestic al naosului s-a surpat, nerănind pe nimeni. În vara aceluiaşi an, credincioşii au adus nişte meşteri italieni cioplitori în piatră de la Albeştii de Argeş pentru a reconstrui peretele surpat. Biserica este deosebit de valoroasă, nu numai prin felul în care a fost implantată în stâncă, ci şi prin pictura care o împodobeşte, despre care specialiştii afirmă că este în cea mai pură tradiţie bizantină, datând din secolul al XIV-lea. Sfântul lăcaş era cunoscut în vechime sub numele de ”Schitul din Jghiab”.

Deasupra peretelui vestic al bisericii rupestre este amplasată o cruce de tip latin cu capitel piramidal detaşabil. La aproximativ 280 m de biserică se află piatra şi stânca haiducului corbean Zdrelea.

Manastirea Corbii de Piatra , Monastirea Corbii de Piatra apare in documente, de la reinfiintarea ei in 1512 cu aceasta denumire. Dar, pe parcursul timpului, mai apare, din cand in cand si cu un alt nume: monastirea de la Meris sau monastirea Meris sau monastirea Merisul. Denumirea Schitul rupestru ‘Sf. Ap. Petru si Pavel’ este complet gresita. Hramul monastirii a fost, de la reinfiintarea ei la 23 Iunie 1512, ‘Adormirea Maicii Domnului’ si cu acest hram apare in documente pana in sec.XIX cand devine biserica de mir si cand a fost pus hramul ‘Sf. Ap. Petru si Pavel’. La fel s-a intamplat si cu titulatura in aceasta perioada, in sec. XVI-XIX, locasul de la Corbii de Piatra purtand in documentele vremii totdeauna denumirea de monastire nu de schit, iar redeschiderea lui in 1996 se face sub aceeasi titulatura: Monastirea Corbii de Piatra. (sursa: Primaria Corbi)

Considerata pe buna dreptate o enigma, biserica rupestra Corbii de Piatra trebuie sa mergi si s-o vezi. Incastrata in stanca, ascunsa ca o pestera in peretele muntelui, nu seamana cu nimic: nici cu chiliile rupestre de la Bozioru, nici cu grota de la Namaiesti, cu nimic. Si este singura biserica a noastra care prezinta doua sfinte altare functionale pe acelasi naos. Cele mai timpurii datari ale bisericii rupestre, ca locas de cult ortodox merg catre sfarsitul sec. II d.Hr. cand se crede ca biserica era perfect adaptata vremurilor acelora de persecutii, neavand nici o legatura cu exteriorul decat o mica usa inspre miazanoapte, foarte bine camuflata si prin care se intra de-a busilea. Pomelnicul monastirii pomeneste ca prim ctitor pe Basarab I Voevod dar memoria localnicilor merge cu mult inainte de acesta vorbind de un anume Harabovo Voda in sec. XIII sau chiar Vlad Voevod, catre sfarsitul sec.XI. (idem)

Biserica pastreza inca parti mari de pictura: Deisis, Bunavestire, Jertfa lui Avraam, Nasterea Domnului, Intimpinarea Domnului, Invierea lui Lazar, Botezul Domnului, Schimbarea la Fata, Inaltarea Domnului, Arhanghelul Mihail, Sfinti Militari, Iisus Emanuil. Caracteristicile stilistice, calitatea picturii, insotite in exclusivitate de inscriptii grecesti, coroborate cu stirile documentare, permit datarea cu certitudine a ansamblului la inceputul sec. XIV, facand din Corbii de Piatra locasul cu cea mai veche pictura de la noi din tara.

Biserica din grotă

Secolele au trecut, iar grota dacilor a devenit adăpost pentru sihaştri, care au transformat-o în… biserică. Pomelnicul ei coboară până în secolul al XIV-lea, pe timpul Basarabilor. Ca şi la Cetăţeni, în grotă există un altar ortodox şi unul catolic, ceea ce ne aduce aminte cum urmaşii lui Basarab I au avut de ales între Roma şi Constantinopol, doamnele lor fiind de religie catolică. Pe parcursul vremii, biserica a fost pe rând schit de călugări cât şi de maici. Ei îşi găsesc adăpostul numit “La Chilii”, pe versantul opus al Văii Doamnei, unde şi-au săpat grote în pereţii de gresie. Specialiştii au atestat că frescele din biserică sunt originale, din secolul al XIV-lea. Pictura abia se mai vede şi ar fi o mare pierdere dacă vor fi lăsate în continuare să se deterioreze. Unii istorici ai artei consideră că frescele de la Corbi au servit drept model pentru cele de la Biserica Domnească din Curtea de Argeş, realizate cu un secol mai târziu. Din documentele Episcopiei Argeşului aflăm că mănăstirea a fost reînfiinţată în 1512 de Magdalina monahia, pe vremea domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521). În rând cu biserica, săpat tot în stâncă, se află un spaţiu amenajat ca un fel de tribunal în aer liber. Despre acesta există mărturii că era folosit de Neagoe Basarab pentru a face judecată publică în cauzele care erau de competenţa sa. Cei care asistau la judecată stăteau în semicerc pe dealul ce coboară de la mănăstire spre drumul de acces. Nu vă grăbiţi să plecaţi, fără să aruncaţi o privire masivei cruci de piatră, înfiptă de cine ştie cînd în faţa mănăstirii. Veţi sesiza uşor un trandafir sculptat între braţe. De unde a ajuns la Corbi această imagine tipic rozicruciană? Citeste alte legende si speculatii legate de aceasta manastire

Strigoii din Carpati 3 – Regatul

Venit intr-o vizita in Moldova, Alexandre Dumas a locuit un timp in Ceahlau unde Palatul Cnejilor de sub statiunea Durau i-a inspirat un roman: “Strigoii Carpatilor”. Nu e printre cele mai bune ale sale dar chiar si asa acest titlu poate fi luat drept sigla pentru tot ce se petrece la noi cu intariturile si constructiile medievale: acestea sunt transformate in strigoi. Chiar cele care nu sunt deja ruine devin, rapid, in zilele noastre.

Moldova si Valahia n-au prea fost tari in care sa stea piatra pe piatra. In mai toate orasele vechiului regat cele mai vechi cladiri sunt bisericile. Dar chiar daca sunt mai rare castelele, aceasta nu inseamna ca sunt mai bine intretinute. A se vedea Cetatea Neamtului si Cetatea Targovistei. Alte castele precum Poienari pe Arges, sunt cunoscute mai mult turistilor straini decat celor romani. Cu exceptii, in Moldova si Tara Romaneasca nici nu s-a prea purtat protortipul de castel, ci acela de “curte”, respectiv un conac sau un palat inconjurat la distanta de ziduri nu foarte inalte, ca de cetate. Ansambluri arhitectonice de acest tip au ramas numai Sucevita in Nordul Moldovei sau Plumbuita in nordul Bucurestiului. In unele situatii doar zidurile de incinta au fost prabusite, dar palatele din “curti” s-au pastrat, asa cum e cazul Ghica-Tei din Bucuresti cau Cetatea Baniei din Craiova. In marea lor majoritate, insa, “curtile domnesti” au disparut cu totul, asa cum s-a intamplat la Curtea Arsa si la Curtea Veche din Bucuresti sau la majoritatea caselor domnesti pe care Stefan cel Mare le ridicase in Moldova, din Suceava la Vaslui si de la  Husi la Piatra Nemt. In Capitala, Muzeul Curtea Veche este o creatie a anilor ‘60, excavat practic piatra cu piatra. Dupa ce sute de ani a fost resedinta domneasca a Valahiei si a fost infumusetat si extins de Constantin Brancoveanu incat zidurile lui se intindeau pana in Piata Universitatii de astazi, dupa 1700 vechea curte a fost parasita treptat in favoarea unor resedinte provizorii iar ruinele sale au fost scoase la mezat, vandute la metru patrat. Peste temeliile palatului brancovenesc a fost construit un intreg cartier, cu peste 20 de strazi si pasaje: Sepcari, Selari, Lipsacni, Covaci. Nimic, absolut nimic nu mai ramasese in picioare din vechea cetatuie si chiar si astazi este imposibil de reconstituit un plan, oricat de aproximativ al vechii constructii. Actualul muzeu Curtea Veche a fost realizat prin desfiintarea unei strazi intregi, strada Soarelui, ale carei case negustoresti pastrasera aproximativ in stare de folosinta pivnitele curtii domnesti, ridicand peste acestea zidurile mai noilor pravalii, ba chiar si la etajele superioare folosind uneori pereti intregi ai constructiei medievale, prinsi cu tencuiala de peretii mai noi. Strada Soarelui a fost complet desfiintata si de sub temeliile ei a fost scoasa la lumina partea care trebuie sa fi fost cea mai importanta a casei domnesti: beciurile vistieriei si podeaua (plus o colonada) salii tronului. Chiar si in ciuda acestor descoperiri si chiar daca, in temeliile a zeci de case din areal au fost identificate alte fragmente din constructia domneasca, planul Curtii Vechi ramane unul total necunoscut iar machetele construite de istorici si de arheologi sunt catalogate toate drept fanteziste.

Dintre toate cladirile fortificate ale Bucurestiului, una singura se mentine aproape inegral: una complet necunoscuta bucurestenilor, netrecuta in nici un ghid si complet ignorata din punct de vedere turistic. Este vorba despre Curtea Dudesti-Cioplea, amplasata in fata scolii de soferi Ilioara, in care functioneaza mai multe fabricute si depozite. Cladirea, care dateaza de la 1700, se pastreaza in intregime, inclusiv zidurile de incinta, chiar daca in curtea vechiului conac macarele uriase au inlocuit vechile acareturi, parcuri si helestee. Totul este anonim, plin de rugina si de uleiuri, decrepit, dezolant.

Pelerinaj in Romania – locuri de pelerinaj

Manastirea Vorona (Botosani)

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/09/800px-ona9-190×142.jpgMĂNĂSTIREA VORONA (unde în prezent locuiesc călugăriţe) este cea mai importantă mănăstire din judeţ şi se află la 15 km sud – est de Botoşani. Începuturile sale  datează din jurul anului 1600, când câţiva călugări veniţi din Rusia au construit …

Biserica Fundeni din Campulung Muscel (Arges)

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/06/fundeni-campulung-1-190×130.jpgBiserica Fundeni a fost construită în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, din bolovani de râu şi cărămidă. Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fundeni, in partea de sud a orasului Campulung Muscel, este o biserica ortodoxa aflata pe strada …

Episcopia Ramnicului (jud. Valcea)

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/06/episcopia_ramnicului-190×133.jpgCuprinde un important complex arhitectonic construit în sec.XVII – XIX, în stil bizantin şi în stilul realismului italian, fiind încadrată pe lista monumentelor istorice în grupa valorilor naţionale, reprezentative pentru România. Renaşterea spirituală se întregeşte în mod fericit cu tipografia …

Biserica Greaca din Tulcea

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/07/biserica_greceasca_tulcea_mare-142×190.jpgBiserica ortodoxă „Buna Vestire”, Tulcea, numită „Grecească” Biserica „Buna Vestire”, cunoscută şi sub numele de „Biserica  Grecească”, a fost  construită între 1848 / 1854 – 1869 pe locul unei alte biserici, din lemn, ridicată de comunitatea elenă în 1835, care …

Schitul Bradet (Valea Valsanului, Arges)

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/06/schitul_bradet-190×139.jpgEste un monument istoric datând probabil de la jumătatea secolului al XIV-lea. Prin materialele şi tehnica de construcţie (cărămidă şi piatră brută), aminteşte de Biserica Domnească din Curtea de Argeş. Pictura interioară a fost restaurată în anul 1761. Schitul Brădet …

Biserica Domneasca din Pitesti

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/06/biserica_sf_gheorghe-143×190.jpgBiserica Domnească Sf.Gheorghe situată în centrul municipiului, singurul vestigiu al curţilor domneşti de la Piteşti. Construcţia a debutat la începutul secolului al XVI-lea, a fost continuată şi refăcută de Matei Basarab şi finalizată de domnitorul Constantin Şerban, în 1656.

Mânastirea Cetatuia (Muscel, Arges) – poze si prezentare

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/06/cetatuia_bis_ext-142×190.jpgMănăstirea Cetăţuia este situată în com. Cetăţeni, jud. Argeş, la 20 km SE de Câmpulung şi 47 km N de Târgovişte. Este clădită pe vârful unei stânci şi atribuită de tradiţie sec. XIII-XIV. Biserica în stâncă, mică şi cu fragmente …

Athos, muntele sfânt

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/06/sf_munte_athos_01-560×420.jpgÎn nordul Mării Egee, între golful Salonic şi Dardanele, peninsula Calcidică îşi îndreaptă către miazăzi cele trei limbi lungi. Odinioară, pe timpul strălucirii sale, Grecia Antică împodobise aceste meleaguri cu colonii înfloritoare şi istoria leagă pe veci memoria Olintei şi …

Manastirea Stavropoleos (Bucuresti), comunitatea ecumenica actuala

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/06/stavropoleo_old_image.jpgDespre Comunitatea Mănăstirii Stavropoleos, un aşezămând de cultură şi credinţă ce consacră în spaţiul bucureştean Iubirea de Dumnezeu. În viaţa de fiecare zi vietuitorii de aici îmbină slujbele cu munca si studiul. Maicile restaurează cărţi vechi şi icoane mostenite sau …

Manastirea Rasca – pagina oficiala

Manastirea Probota – pagina oficiala (ENG)

Patrimoniul mondial – Manastirea Humor

Manastirea Arbore – Imagini si prezentare oficiala

Manastirea Cernica (poze)

http://ro.nicuilie.eu/files/2011/04/DSC03792-150×150.jpgFotografii de la manastirea Cernica, langa Bucuresti. Manastirea Cernica, situata pe malul lacului cu acelasi nume si in vacinatatea unei paduri tinere, este una din cele mai frumoase manastiri din Muntenia. Ea are si o mare traditie monahala, mandrindu-se cu …

Repere pentru un circuit religios

De la Meca la Medina sau de oriunde spre Ierusalim si Roma, lumea veche si cea noua cauta izbavirea în calatorii initiatice. Pelerinajul, cea mai veche forma de turism, a produs, pentru unii, adevarate industrii ale caravanseraiului. Fata cu tehnologiile …

Biserica Fundeni din Campulung Muscel (Arges)

Biserica Fundeni a fost construită în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, din bolovani de râu şi cărămidă.

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fundeni, in partea de sud a orasului Campulung Muscel, este o biserica ortodoxa aflata pe strada Muzeul Fundeni, nr. 17. Biserica are drept hramuri secundare si sfinti ocrotitori pe Sfantul Nicolae si pe Sfintii Imparati Constantin si Elena. Acestea din urma au fost date bisericii de ctitorii ce au reparat biserica cea veche.

, comenteaza siteul crestinortodox, care precizeaza ca, aparent, este vorba despre o veche biserica de familie. detalii

Mânastirea Cetatuia (Muscel, Arges) – poze si prezentare

Mănăstirea Cetăţuia este situată în com. Cetăţeni, jud. Argeş, la 20 km SE de Câmpulung şi 47 km N de Târgovişte. Este clădită pe vârful unei stânci şi atribuită de tradiţie sec. XIII-XIV.

Biserica în stâncă, mică şi cu fragmente de pictură (sec. XIV), a fost refăcută în 1859,1915-1916; în vecinătate, se află urme ale unei vetre de tip urban, cu două biserici datând din sec. XIII, factor activ în consolidarea voievodatului Ţării Româneşti.

Există un grup de biserici rupestre care şi-au menţinut până azi funcţiile de Altar al Domnului situate într-un fel de triunghi tainic, într-o nişă ecologică ocrotitoare a obiceiurilor, datinilor şi tradiţiilor româneşti. Este vorba de zona Muscelului, iar bisericile rupestre în funcţiune sunt: Corbii de Piatră, Nămăeşti şi Cetăţuia Negru Vodă;

De-a lungul timpului ca vechi locaş de cult ce a fost odată dacic iar acum creştin, a avut o existenţă sinusoidală, cunoscând atât perioade de maximă înflorire cât şi perioade adânci de pustiire şi distrugere. Locurile acestea pe lângă marea încărcătură religioasă pe care o au, conţin şi extrem de bogată încărcătură istorică, atât prin poziţia geografică cât şi prin marile personalităţi care şi-au pus amprenta aici printre care enumerăm pe : savantul şi omul politic persan Fazel ol Lah od-Din (1247-1318) care scrie în Djamiot Tevarikh (suma istoriilor) despre luptele tătarilor de pe teritoriile româneşti (Valagh); Paul din Alep etc. [biserica rupestra]

detalii pe siteul oficial al manastirii

Manastirea detine o icoana facatoare de minuni reprezentand pe Fecioara Maria si Pruncul

Manastirea Cetatuia (Negru Voda) a fost locul de consacrare a Sfantului roman, Sf. Ioanichie cel Nou de la Muscel:

Din fragedă tinerete, ascultând chemarea lui Hristos, s-a despărtit de toate plăcerile si ispitele lumii desarte si s-a retras în Mănăstirea Cetătuia, Negru-Vodă, de pe valea Dâmbovitei, unde s-a călugărit si a deprins, de la părintii îmbunătătiti ai asezământului, primele reguli ale vietii ascetice. A cunoscut pe multi dintre sihastrii care locuiau în vremea aceea în jurul mănăstirii. Datorită numărului mare de pustnici, una din vaile ce inconjoara manastirea, era numita, Valea Chiliilor asa cum si astazi pastreaza aceasta denumire..

A fost un sfatuitor al Voievodului Mihai Viteazul care dupa batalia de la Calugareni a poposit 3 luni in Cetatuia lui Negru Voda.

Minunatul Ioanichie, după ce a deprins modul de viată al călugărilor iscusiti, luând binecuvântare, s-a retras într-una din pesterile Muntelui Negru-Vodă, unde s-a nevoit aproape 40 de ani.

In timpul nevointei sale in pestera de langa manastirea actuala, era cautat pentru sfat de Voievodul Matei Basarab , de boierii si de curtenii acestuia.

Petrecând multă vreme în rugăciune si aspră nevointă, Dumnezeu i-a descoperit multe din tainele Sale, care l-au întărit să rabde toate ispitele războiului nevăzut. Cunoscându-si dinainte sfârsitul, minunatul părinte Ioanichie,si-a încrustat anul trecerii la cele vesnice – 1638 pe peretele pesterii sale, apoi culcandu-se pe patul de piatra si-a dat sufletul in mainile Domnului.

Din rânduială dumnezeiască, moastele lui s-au aflat în anul 1944 de catre egumenul schitului Pimen Barbieru si de monahul Isidor, care observand grota suspendata pe munte, s-au coborat pe o franghie si astfel au descoperit pe cuviosul. . În timpul comunismului s-a dat dispozitie să fie îngropate moastele Sfântului în cimitirul mănăstirii.

După 1990 Biserica recăpătând libertatea de a-si manifesta misiunea în rândul credinciosilor, staretul reînfiintatei mănăstiri Cetătuia Negru Vodă, împreună cu tot soborul, au redescoperit moastele Sfântului Cuvios Ioanichie Schimonahul si le-a reasezat spre închinarea credinciosilor în biserica mare a mănăstirii.

Sfântul Cuvios Ioanichie este considerat un sfant ocrotitor al familiilor si un mijlocitor al acelora ce vor a avea copii.

Curtea de Arges (fosta cetate de scaun a Tarii Romanesti)

Municipiul Curtea de Arges are 35.295 de locuitori si este situat pe valea raului Arges, la o distanta de 38 km nord-vest de Pitesti, a fost prima capitala a Tarii Romanesti, intemeiata in 1330 si una dintre cele mai vechi asezari de care vorbeste istoria noastra.
Astazi, important oras pe harta judetului, Curtea de Arges pastraza solemnitatea trecutului, conferita de fapte de arme si lacasuri de inchinare unice.

Cetate de scaun, prima capitala a Tarii Romanesti, orasul Curtea de Arges are in trecutul sau nepieritor dovezi de glorie si demnitate si poseda nebanuite comori, atat pentru pasionatul de monumente istorice, pentru amatorul de folclor si arta populara, cat si pentru cei ce doresc sa admire frumusetile naturale ale acestor locuri.
Pe Valea manoasa a Argesului, la adapostul muntilor Fagaras si la intretaierea vechilor drumuri comerciale, la Curtea de Arges semnele trecutului sunt prezente peste tot. Dar pentru ca orasul este mic, alternanta de nou si vechi este cu atat mai uluitoare. Vestigiile medievale par sa nu fie insa tulburate de apropierea caselor moderne. In piata din centru te intampina statuia intaiului domn al Tarii Romanesti, Basarab I. In imediata apropiere se afla ruinele Cetatii Domnesti, cel mai vechi ansamblu de arta feudala din tara noastra, pastrat in forma initiala.
Din intreaga cetate, doar falnica Biserica Domneasca a biruit vremurile. Alaturi ii mai tin inca tovarasie ruinele caselor voievodale, ale bastionului de aparare, inconjurate de ramasitele zidurilor groase de aparare.

Cele mai vechi urme din Arges dateaza din anul 1200, cand aici exista o mica resedinta voievodala si o bisericuta (conform unor cercetari arheologice efectuate de N. Constantinescu). Unii specialisti afirma ca tot aici si-ar fi avut curtea Seneslau, conducatorul unei formatiuni statale dupa cum apare pe diploma cavalerilor ioaniti.
Legenda spune ca Negru Voda, coborand din Fagaras, ar fi intemeiat orasul pe la 1290.
Aici s-a aflat curtea lui Basarab I, care, pana la atacul maghiar din 1330, care a dus la probabila distrugere a orasului, s-a mutat temporar la Campulung-Muscel.
Numele actual al orasului incepe sa fie folosit din secolul al XVI-lea, dupa ce Neagoe Basarab ridica aici cunoscuta sa manastire.
Pana la aceasta domnie, in Arges si-a aflat resedinta Mitropolia Ungro-Vlahiei, intemeiata aici de Nicolae Alexandru, in 1359.

Gheorghe Zamfir (1941- ). Biografia

gheorghe zamfirS-a nascut la Gaiesti, langa Bucuresti, in 1941

Gheorghe Zamfir si-a dedicat cariera, la început, acordeonului, dar l-a parasit curând în favoarea naiului, de îndata ce talentul sau natural pentru acest instrument a devenit evident. Pasiunea sa pentru restituirea sunetelor originale l-a îndemnat sa studieze noi posibilitati pentru Nai. El se straduie sa gaseasca noi modalitati de a extinde utilizarea instrumentului sau. Astfel, naiul traditional de 20 de tuburi a devenit, succesiv, nai de 22 de tuburi, apoi 25, 28 si de 30 de tuburi. Caracterul strident al instrumentului a fost atenuat si, datorita adjustarii sunetelor în registrul jos, a reusit sa abordeze un repertoriu mai vast. În consecinta, a adaptat cântecele folclorului românesc pline de melancolie, precum doine, cântece de leagan, bocete, reusind pâna si sa imite anumite inflexiuni ale vocii umane.

Ca un estet muzical, a ales personal materialul de bambus necesar confectionarii naiurilor, asamblându-le el însusi într-un atelier specializat. Naiurile sunt acordate prin introducerea în interiorul tuburilor a unor cantitati mici de ceara de albine. Sunetele devin astfel unice, vrajind si miscând sufletul.

Petre Tutea (1902-1991). Biografie

Tutea 1929Nascut la 6 Octombrie 1902 in satul Boteni, Muscel, dintro familie de preot. Studii la liceul “Neagoe Basarab”din Campulung, “Gh. Baritiu” din Cluj; Facultatea de Drept la Universitatea, Universitatea “Humbold”din Berlin unde studiaza formele de guvernamant.. Discipol al lui Nae Ionescu. Colaboreaza la diverse publicatii nationaliste, in special la ziarul “Cuvantul” condus de Nae Ionescu, ziar de mare factura intelectuala, alaturi de Constantin Noica, Mircea Eliade, Radu Gyr, Gheorghe Racoveanu, Mircea Vulcanescu si multi, multi alti intelectuali facand parte din generatia legionara, unde scrie numeroase articole de substanta, studii de economie si politica. Romanismul desemnant al generatiei legionare, marele intelectual l-a definit simplu: “-A insemnat sa fim noi insine…” (vezi lucrarea “Petre Tutea – Intre Dumnezeu si Neamul meu”, Fundatia Anastasia, Bucuresti, 1992).

Continuu sub observatia agentilor securitatii comuniste dupa eliberarea sa din inchisoare, Petre Tutea a suferit enorm, dar cu stoicism, sicanele repetate ale acestora. Numeroasele descinderi la locuinta sa modesta, au dus la confiscarea a numeroase manuscrise, studii si materiale la care acesta lucra. O “Antropologie Crestina” -studiu de capatai la care inteleptul incepuse sa lucreze in ultimii ani ai sai- conceputa schematic in 6 capitole: 1 -Cartea intrebarilor. 2 -Sistemul. 3 -Stilurile. 4 -Matematica. 5 -Fizica – stiinta stiintelor naturii si 6 -Dogmele, circa 1.000 de pagini, ii este in parte confiscata. Finalitatile de guvernare a tarii in viitor dupa momentul “Dec.-1989”, marele ganditor le-a clasat astfel in cadrul unui interviu: “-Cred ca ar fi optima o conducere conservatoare realizata, insa, intrun climat democratic. Adica un partid conservator, traditionalist, nationalist…”, (ibidem) atentionand (Dec.-1990): “-N-am iesit inca din comunism. N-am iesit inca din aceasta inventie nauca”. (ibidem) Marele Roman, Petre Tutea, sa stins din viata lucid, in ziua de 3 Decembrie 1991, intro rezerva a spitalului “Cristiana” din Bucuresti pe cand era intervievat de un grup de reporteri in frunte cu Lucia Hossu Longin. Intrebat: “Ce inseamna un om dreapta?”, cateva clipe inainte de trecerea sa dincolo spre viata etern prezenta alaturi de ceilalti arhangheli legionari, Petre Tutea a raspuns simplu: “-Român absolut, asta înseamnã!” (ibidem)

Top hot stiri din Arges

  1. Maseuzele au sărit goale pe geam
  2. Reduceri pana la 70% in magazinele de haine
  3. Ursul a ucis un om în Argeş
  4. Doctor bătut de un nepot de procuror
  5. Judecătorul Diaconu conduce Tribunalul prin amanta
  6. Schitul Cetatuia Negru Voda, sub stapanirea cersetorilor si vanzatorilor ambulanti
  7. Barajul Pecineagu
  8. Lavinia Nastase: prezentatoare tv, suporter EBA
  9. CINE SE AUTOSESIZEAZA ? Măgărie la păstravarie
  10. Ziare din Arges