Tag Archives: arcade

Geamia din Babadag

Geamia şi mormântul lui Ali Gazî Paşa, Babadag

Geamia lui Ali Gazi-Paşa (Babadag) a fost ridicată la începutul sec. XVII  de către generalul de corp de armată Ali Gazi Paşa.

Este cel mai vechi monument de artă musulmană din România, cu plan dreptunghiular, cu pridvor monumental cu arcade şi minaret înalt de 21 m. Cercetările arheologice efectuate în curtea geamiei în anii 1994-1996 au dus la dezvelirea parţială a vestigiilor unui han de mari dimensiuni, cu intrare monumentală şi curte interioară – probabil un caravansaray. Acest han a funcţionat până la 1771, an când Babadagul în întregime a fost ruinat în urma asediului de către trupele ruseşti în contextul conflictului ruso-austro-turc.

În curtea Geamiei se află Mormântul lui Ali Gazi Paşa, de formă hexagonală, datând din sec. XVII. Reparaţiile din 1910 şi 1994-1997 asupra celor două monumente au schimbat aspectul lor iniţial.

Biserica Doamnei (obiective turistice in Bucuresti)

  • 62597209BISERICA DOAMNEI
  • Calea Victoriei 28, Bucuresti

Numita astfel deoarece a fost inaltata de doamna Maria, sotia lui Serban Cantacuzino (1678-1688), biserica ilustreaza caracteristicile etapei de trecere de la stilul folosit in epoca domnului Matei Basarab (1632-1654) la stilul brâncovenesc.

A fost terminata in anul 1683 si este o constructie cu plan dreptunghiular in care se patrunde printr-un pridvor prevazut cu opt coloane subtiri din piatra si acoperit cu doua calote sferice. Usa de la intrare, cu arc in acolada in partea superioara, este bogat ornamentata cu sculpturi prevestind abundenta elementelor decorative ce aveau sa caracterizeze epoca brâncoveneasca. Ferestrele, in schimb, au ramele inzestrate cu o decoratie mai simpla, formata din baghete intretaiate, asa cum se poate vedea la ctitoriile moldovenesti ale epocii.

Fatadele bisericii sunt impartite in doua registre de un brâu masiv, incadrat de doua rânduri de caramizi dispuse in dinti de ferastrau.

In interior, edificiul pastreaza pictura murala realizata in secolul al XVII-lea de zugravii Constantin si Ioan. De remarcat, de asemenea, faptul ca pronaosul este despartit de naos prin trei arcade sustinute de coloane robuste din piatra impodobite cu sculpturi.

(detaliile istorice)

Cula de la Curtisoara

Impunatoarea cula de la Curtisoara este reprezentativa pentru tipul de cula cu doua etaje. Ea gazduieste astazi sectia de arta populara a Muzeului din Târgu Jiu. Planul sau este perfect patrat si are o singura intrare. La parter sunt doua încaperi, una dintre ele fiind beciul cu grinzi aparente din stejar. Din vestibul, scara urca spre etajul I, care cuprinde doua camere mici, o camera mare si o sala de baie. Pe latura din fund exista o galerie care duce la o încapere cu turn octogonal. Se crede ca aici ar fi fost initial un paraclis, dar orientarea încaperii nu confirma acest lucru. La etajul II sunt doua încaperi – una mai mica si alta mai mare – si un cerdac de 3 metri latime, care se deschide catre exterior prin sase arcade frontale si doua laterale.

via Blogul de turism. Un material general despre cule, arhitectura si rolul lor in articolul Culele romanesti

Impunatoarea cula de la Curtisoara este reprezentativa pentru tipul de cula cu doua etaje. Ea gazduieste astazi sectia de arta populara a Muzeului din Târgu Jiu. Planul sau este perfect patrat si are o singura intrare. La parter sunt doua încaperi, una dintre ele fiind beciul cu grinzi aparente din stejar. Din vestibul, scara urca spre etajul I, care cuprinde doua camere mici, o camera mare si o sala de baie. Pe latura din fund exista o galerie care duce la o încapere cu turn octogonal. Se crede ca aici ar fi fost initial un paraclis, dar orientarea încaperii nu confirma acest lucru. La etajul II sunt doua încaperi – una mai mica si alta mai mare – si un cerdac de 3 metri latime, care se deschide catre exterior prin sase arcade frontale si doua laterale.