Tag Archives: 1863

Geamia Azyzyie din Tulcea

Geamia / Moscheea Azizyie, Tulcea

Geamia Azizyie a fost construită în anul 1863, în timpul domniei sultanului Abdul Aziz, căruia îi este dedicată şi de la care îi provine numele.

Este una dintre cele mai mari geamii construite de către Imperiul Otoman pe teritoriul Dobrogei, din piatră cioplită cu o grosime de 85 cm, are în dotare un număr impresionant de ferestre (32), amplasamentul lor fiind de 18 în zona superioară şi asigurând iluminarea naturală pentru terasa interioară ce împrejmuieşte geamia pe trei laturi şi un număr de 14 ferestre în zona inferioară.

De la început, pe lângă geamie a funcţionat o şcoală turcească, care îşi avea sediul în imobilul din (actuala) str. Independenţei nr. 4, existent şi astăzi. Minaretul geamiei vizibil în zilele noastre datează din anul 1897, când a fost reconstruit  din fonduri puse la dispoziţie de Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice.

Edvard Munch – viata si opera

Edvard Munch a fost un pionier al mişcării expresioniste.

Munch s-a născut la data de 12 decembrie 1863 în Løten, districtul Hedmark. Decesul timpuriu al mamei şi surorii mai mari, starea sa de boală şi înclinaţiile religioase ale tatălui l-au impresionat puternic şi au suscitat un neobosit examen de conştiinţă care i-a caracterizat arta.

Det syke barn (“The Sick Child”) „Copil bolnav”
La vârsta de 20 ani, Munch a creat prima sa operă, Morgen (“Dimineaţă”), care prezintă o tânără îmbrăcată parţial, şezând pe marginea patului. Este un studiu de maestru, naturalist, de atmosferă şi lumină.

Un nou stil de pictură, liber de constrângerile naturalismului s-a manifestat în „Copil bolnav” (1885 – 86, repetat deseori mai târziu), în care exprimă, simplu şi cu gravitate, o amintire dureroasă din copilărie.

Skrik (“The Scream”) – „Strigătul” – inovaţie a expresionismului
“Strigătul”, lucrarea expresionistă inovatoare a lui Munch, a apărut în 1893. Tabloul este încă recunoscut ca fiind o descriere puternică, fundamentală a fricii existenţiale. Este unul dintre cele mai utilizate motive din lume, şi a fost reprodus pe nenumărate căni, mouse pad-uri, coperte de cărţi şi tricouri.

au urmat tablourile Vampyr (“Vampirul”), Madonna, Stemmen (“Voce”), Aske (“Cenuşă”), and Livets dans (“Dansul vieţii”), precum compoziţia majoră Kvinnen i tre stadier (“Femeia în trei etape”) (1894). Cel din urmă este deseori descris ca o expunere succintă a ambivalenţei lui Munch faţă de femei şi a fost expus în cadrul expoziţiei Secesiunii din Berlin în 1902, unde a prezentat 22 de lucrări.

Lucrări grafice
În 1894, Munch face primii paşi în domeniul graficii, executând acvaforte şi litografii, iar câţiva ani mai târziu xilogravură – pe care a revoluţionat-o. Gravuri cum ar fi Copil bolnav, Sărutul şi Madonna sunt în prezent printre cele mai renumite lucrări grafice moderne. Opera grafică a lui Munch totalizează 700 lucrări, inclusiv 200 acvaforte şi 140 xilogravuri, restul fiind litografii. Subiectul lucrărilor sale grafice este apropiat subiectului tablourilor sale.

Picturi murale la Universitatea din Oslo
Lucrările lui Munch din prima decadă a anilor 1900 sunt dovada unei căderi nervoase de care a suferit, care a culminat cu o şedere de şase luni la Clinica din Copenhaga, Danemarca, în perioada 1908-09. După ce a părăsit clinica, s-a întors în Norvegia şi s-a stabilit la Kragerø. S-a avântat cu forţe noi într-un proiect major – decorarea Aulei Universităţii din Oslo – pe care l-a câştigat în ciuda unei opoziţii considerabile faţă de intrarea sa în competiţie. Aula a fost inaugurată în 1916 şi picturile murale au fost curând recunoscute ca lucrări majore ale picturii monumentale norvegiene.

Edvard Munch a decedat în 23 ianuarie 1944.

Colecţii
Cea mai mare colecţie a operelor lui Munch se află în prezent la Muzeul Munch din Oslo. Galeria Naţională din Oslo deţine multe lucrări majore şi o selecţie vastă de lucrări grafice. Muzeul de Artă din Bergen deţine mai multe lucrări şi aproximativ 100 de lucrări grafice.

Lucrările lui Munch sunt de asemenea prezente în alte muzee norvegiene importante şi în mai multe colecţii germane şi elveţiene.

Tabloul furat
Tabloul Strigătul, în varianta care există la Galeria Naţională, a fost furat în februarie 1994 şi a reapărut aproximativ trei săptămâni mai târziu. În august 2004, tabloul Strigătul, în varianta care există la Muzeul Munch şi tabloul Madonna au fost furate într-un jaf armat. Tablourile au fost găsite doi ani mai târziu.