Category Archives: religios

Biserica Ostrov (langa Hateg)

image6871Biserica ortodoxa, constructie in stil architectonic bizantin construita  din piatra in sec. XIV, a suferit mai multe refaceri. Se compune dintr-o nava  dreptunghiulara prelunga, boltita in leagan, cu absida semicirculara in prelungire  si turn clopotnita patrulater, complet degajat, pe latura de vest. Partea de vest a  naosului, cu turnul clopotnitei, ramase din vechea constructie prezinta caractere  romanice.

Partea de est, cu altarul, a fost adaugata in sec. XIX. In luneta portalului  vestic se afla pictata icoana de hram, atribuita unui zugrav Stefan.

Biserica Sf. Gheorghe (Bucuresti, km 0)

  • km0BISERICA SF.GHEORGHE NOU
  • Bd. I.C.Bratianu 1, Bucuresti

Biserica este cea mai mare dintre ctitoriile inaltate in Bucuresti de domnitorul Constantin Brâncoveanu si se afla pe locul unei vechi manastiri care, la sfârsitul secolului al XVII-lea, era inconjurata cu ziduri si inzestrata cu chilii. Este o biserica de mari proportii, ridicata dupa un plan asemanator altei ctitorii brâncovenesti, manastirea Hurezi. Arhitectul constructiei a fost Vaseleil (probabil italian) iar ca mesteri: pietrarul Vucasin Caragea, vataful de zidari Manea, lemnarul Istrate si zugravul Pirvu Mutu, care au inaltat multe din bisericile si edificiile civile din perioada brâncoveneasca.
Biserica a fost târnosita la 29 iunie 1707, in prezenta patriarhului Ierusalimului, marele carturar Hrisant Nottara, a mitropolitului Târnovului, Dionisie, si a exarhului Sofiei, Axentie. Ea facea parte dintr-un complex de cladiri care alcatuiau “Hanul Sf. Gheorghe Nou”. Marele incendiu de la 23 martie 1847 a distrus complet hanul si partial biserica. Edificiul a fost restaurat in anii 1852-1853 de X. Villacrosse, (arhitect spaniol stabilit in tara noastra) cu acest prilej refacându-se picturile murale interioare, de catre pictorii C. Lecca si M. Popp.
In pronaosul bisericii se afla doua pietre funerare. Una din ele acopera mormântul domnitorului Ioan Mavrocordat (1716-1719). Cealalta lespede, fara inscriptie, se afla pe mormântul ctitorului, Constantin Brâncoveanu care, din ordinul sultanului, a fost ucis la Instanbul impreuna cu cei patru fii ai sai. Trupurile lor au fost aruncate in mare, dar oameni credinciosi marelui voievod au cules ramasitele pamântesti ale acestuia, iar sotia sa le-a adus la Bucuresti in mare taina si le-a inmormântat aici.
Abia la inceputul secolului XX s-a descoperit ca domnitorul isi doarme somnul de veci sub lespedea fara nume din ctitoria sa. Doamna Maria, sotia voievodului, a pus deasupra mormântului o candela de argint cu o inscriptie revelatoare.
In biserica mai pot fi vazute epitafele mormintelor amintite, diverse candele de argint precum si doua firide, suflate in aur, pe care sunt gravate portretele lui C. Brâncoveanu, fiilor si sotiei acesteia.

Manastirea Bujoreni / Schitul Magaru (Vaslui)

Manastirea Bujoreni este un lacas de cult ortodox situat in comuna Zorleni din judetul Vaslui.
In trecut denumita “Schitul Magaru”, manastirea a fost pentru prima data atestata documentar la data de 27 martie 1602.

Legenda schitului Mãgaru – Legenda spune cã acest schit a fost ridicat în secolul al XVI-lea pe mosia Zorleni, pe vremea boierului Bujoreanu, când se aduceau pãstori strãini. Acestia aveau grijã de oi, dar si de mãgari. Într-una din zile, un mãgar a dispãrut; a fost gãsit în pãdure, lângã rãdãcina unui stejar mare, câteva zile mai târziu. Disparitia s-a repetat trei ani la rând, mãgarul fiind gãsit de fiecare datã în acelasi loc. Povestea spune cã în cel de-al treilea an, mãgarul stãtea lângã stejar, în fata a trei lumini. Considerând prezenta luminilor si repetarea locului disparitiei un semn divin, stãpânul turmei a hotãrât sã ridice o bisericã în acel loc, folosind lemnul stejarului. Ulterior, în 1840, pe locul schitului a fost ridicatã mãnãstirea Bujoreni.

Biserica SFINTII APOSTOLI din Bucuresti

  • BISERICA SF.APOSTOLI / Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel
  • Str.Sf. Apostoli 33, Bucuresti

A fost ridicata de Matei Basarab (1632-1654). Edificiul, construit in stilul specific primei jumatati a secolului al XII-lea, are clopotnita pe pronaos si turla pe naos. Fatadele sale sunt impartite in doua registre si au o decoratie constând in arcuri simple realizate din ciubuce rotunjite. Intrarea se face printr-un pridvor larg sustinut de sase coloane de piatra la care se remarca bogata decoratie cu motive vegetale a capitelurilor. In biserica se poate vedea o tâmpla de mare frumusete datând din anul 1715.

sfintii-apostoli-(10)

vezi detalii pe Crestin-Ortodox.ro (sursa foto)

Biserica Doamnei (obiective turistice in Bucuresti)

  • 62597209BISERICA DOAMNEI
  • Calea Victoriei 28, Bucuresti

Numita astfel deoarece a fost inaltata de doamna Maria, sotia lui Serban Cantacuzino (1678-1688), biserica ilustreaza caracteristicile etapei de trecere de la stilul folosit in epoca domnului Matei Basarab (1632-1654) la stilul brâncovenesc.

A fost terminata in anul 1683 si este o constructie cu plan dreptunghiular in care se patrunde printr-un pridvor prevazut cu opt coloane subtiri din piatra si acoperit cu doua calote sferice. Usa de la intrare, cu arc in acolada in partea superioara, este bogat ornamentata cu sculpturi prevestind abundenta elementelor decorative ce aveau sa caracterizeze epoca brâncoveneasca. Ferestrele, in schimb, au ramele inzestrate cu o decoratie mai simpla, formata din baghete intretaiate, asa cum se poate vedea la ctitoriile moldovenesti ale epocii.

Fatadele bisericii sunt impartite in doua registre de un brâu masiv, incadrat de doua rânduri de caramizi dispuse in dinti de ferastrau.

In interior, edificiul pastreaza pictura murala realizata in secolul al XVII-lea de zugravii Constantin si Ioan. De remarcat, de asemenea, faptul ca pronaosul este despartit de naos prin trei arcade sustinute de coloane robuste din piatra impodobite cu sculpturi.

(detaliile istorice)

Manastirea Prislop (Tara Hategului) + harta

  • A nu se confunda cu Manastirea Prislop din Maramures.

Manastirea Prislop se afla la 13 km de Hateg. A fost ridicata in a doua jumatate a secolului al XIV-lea de Parintele Nicodim, ulterior sanctificat, considerat astazi drept reorganizatorul si indrumatorul monahismului romanesc la inceputul Evului Mediu. El a venit din Tara Romaneasca, unde ctitorise manastirile Tismana si Vodita.

prislop
Manastirea Prislop a fost construita in acelasi stil TRICONC  si este singura de acest fel din Transilvania. Al doilea ctitor al manastirii a fost Domnita Zamfira, fiica domnitorului muntean Moise Basarab, refugiata in Transilvania dupa moartea tatalui sau. Se spune ca Domnita Zamfira era foarte bolnava cand a venit la Prislop si s-a vindecat band apa din izvorul cu puteri tamaduitoare din curtea manastirii. Mormantul ei se afla in pronaosul bisericii.
Avutul cel mai de pret al manastirii este icoana Maicii Domnului facatoare de minuni, daruita tot de domnita Zamfira in 1580, cand s-a incheiat reconstruirea bisericii.
Unul din staretii manastirii, Ioan de la Prislop, a fost timp de 20 de ani (1585 -1605) Mitropolit al Transilvaniei. Manastirea a avut o existenta zbuciumata. A fost incendiata in 1762 din ordinul generalului Bukow, iar calugarii ortodocsi au fost alungati.
Aproape doua secole a apartinut Bisericii Romane Unita cu Roma (greco-catolica). A revenit la cultul initial in octombrie 1948. O luna mai tarziu a fost adus la Prislop Parintele Arsenie Boca. Licentiat in teologie si absolvent al Academiei de Arte Frumoase din Bucuresti, el este considerat al treilea ctitor al manastirii pentru ca, timp de 41 de ani cat a fost staret si, apoi, duhovnic al manastirii, a reorganizat-o, a reconstruit-o si a pictat-o, dandu-i stralucirea de astazi.
Din 1976, Prislopul este manastire de maici. In 1991 a fost infiintat in incinta ei Seminarul Teologic Monahal Sfanta Ecaterina, cu o durata de scolarizare de cinci ani.
Unele maici si eleve isi desavarsesc talentul artistic continuand vechiul mestesug romanesc al pictarii de icoane pe sticla. Scolilor seculare de iconari de la Nicula, Arpas sau Laz li se alatura acum cea de data mai recenta, de la Prislop.

Vizualizare hartă mărită

Catedrala noua din Sulina

Catedrala ortodoxă „Sf. Nicolae şi Alexandru” din Sulina

1882 reprezintă pentru Sulina anul în care este conştientizată construirea unei noi biserici. Astfel, viaţa religioasă de la gurile Dunării capătă o altă dimensiune odată cu sosirea preotului V. Gheorghiu, care transformă nevoia realizării acestei construcţii din vis în realitate. Organizează corala bisericii, cu care participă în 1906 la Expoziţia de la Bucureşti şi câştigă o medalie de aur ce atrage simpatia regelui Carol I. Având acest ascendent moral, începe în 1908 colecţia bănească pentru biserica visată, iar în 1910, în prezenţa familiei regale se pune piatra de temelie la Catedrala Deltei. În actul de fundaţie se spune: „Începutu-sa acest dumnezeiesc lăcaş cu hramul Sf. Ierarh Nicolae şi Sf. Alexandru, patronul zilei de 30 august, când oastea romană la 1877 a marturisit pe câmpul de luptă vechi virtuţi străbune, astăzi 31 octombrie 1910, într-al 45-lea an de domnie al Mariei Sale Regele Carol I şi al soţiei sale, Maria Sa Regina Elisabeta”. În fruntea comitetului de iniţiativă, reunit în 1932 pentru strângerea fondurilor necesare finalizării lucrărilor, s-a aflat Gala Galaction.

Obiective turistice din Teleorman, comuna Branceni

Brânceni: o biserica pictata de Gh. Tattarescu

Pentru detalii despre pictorul Gheorghe Tattarescu, vezi siteul www.graficante.ro – portal de arta romaneasca si internationala

In apropiere se afla si Manastirea Branceni, cu doua maici:

Manastirea Branceni a fost infiintata in anul 1998. Manastirea Branceni este situata in apropierea bisericii din centrul comunei Branceni. Au fost finalizate lucrarile la un corp de chilii, trapeza si biserica cu hramul Nasterea Sfantul Ioan Botezatorul. Manastirea este inconjurata de un zid inalt, avand la intrare o frumoasa clopotnita.

Manastirea Celic Dere (Dobrogea)

Mănăstirea Celic (Cilic), situată la 28 km de Tulcea, între satele Poşta şi Teliţa, pe valea Cilicului a fost întemeiată între 1841-1844 de către Athanasie Lisavenco, arhimandrit, şi Paisie, schimonah, ca mănăstire mixtă. A fost părăsită apoi timp de 10 ani şi distrusă în timpul Războiului Crimeei, când arhimandritul s-a refugiat în sudul Basarabiei, de unde venise iniţial. În 1846 călugărilor li se construieşte un schit la Cilicul de Jos (actuala mănăstire Saun), Celicul rămânând mănăstire de călugăriţe. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a mănăstirii, ridicată în forma actuală la începutul sec. XX, operă a arhitectului Toma Dobrescu, este printre puţinele construcţii etajate de acest gen din România, cu o biserică de iarnă la demisol şi biserică de vară la parter.
Mănăstirea are aspectul unui sat cu gospodării împrăştiate, în care se remarcă în mod deosebit casa stăreţiei şi casa ce adăposteşte muzeul de artă ecleziastică;  muzeul mănăstirii, organizat în fostul atelier de pictură religioasă şi de ţesut covoare, este deţinătorul unui important tezaur de obiecte de cult, între care peste 50 de exemplare de carte veche românească din sec. XVII-începutul sec. XIX, între care, cele mai valoroase sunt, neîndoielnic, Cazania lui Varlaam (1643) şi Biblia de la Bucureşti (1688). În curtea mănăstirii se află o moară de vânt, monument de arhitectură.

Manastirea Varatec – prezentare generala

varatecMănăstirea Văratec situată în satul mănăstiresc Văratec deţine o colecţie de artă veche bisericească şi este locul unde se află mormântul Veronicăi Micle.

Varatec este cea mai mare manastire de maici din tara.

Prima constructie a fost din lemn, in anii 1808-1812 ridicandu-se pe locul celei vechi biserica din piatra si caramida de astazi, impreuna cu zidurile incintei, care-i dau aspect de cetate.

La 12 km de Târgu Neamţ şi la 40 km de Piatra-Neamţ, amplasată într-un cadru natural deosebit, Mănăstirea Văratec este, fără îndoială, unul dintre cele mai cunoscute şi mai vizitate monumente ale judeţului Neamţ. Printre ctitorii acestui aşezământ nu aflăm nici nume voievodale şi nici pe cele ale unor mari dregători ai ţării. Tradiţia pomeneşte numele Maicii Olimpiada, călugărită în fostul Schit Topoliţa din apropierea Văratecului şi venită apoi de la Schitul de maici de la Durău, care, între anii 1781-1785, întemeiază o mică isihie în poiana Văratec, cumpărată de la pădurarul Ion Bălănoiu. De altfel, Maica Olimpiada (Bălaşa Herescu înainte de călugărie) va juca un rol important în aşezarea şi dezvoltarea obştii monahale de la Văratec, sacrificând întreaga avere, stăreţind de trei ori şi stingându-se aici în 1842, la venerabila vârstă de 85 de ani.

După constituirea nucleului monahal de la Văratec în perioada 1781-1788, prima stareţă rânduită aici de Paisie Velicicovschi e Maica Nazaria de la Durău şi în 1794 se ridică o a doua biserică de lemn, mai ales că între timp Schitul Văratec se unise cu Schitul Topoliţa, beneficiind şi de veniturile pe care le aduceau moşiile acestuia. În 1803, prin hotărârea Mitropolitului Veniamin Costache, Văratecul se uneşte cu Agapia, dar pentru scurtă vreme. (cf www.noutatiortodoxe.ro)

Manastirea Stipoc (Schitul Sf. Atanasie din Delta Dunarii)

Mănăstirea Stipoc (Schitul Sfântul Atanasie) este singura mănăstire situată în Delta Dunării, amplasată pe grindul Stipoc, în apropiere de Chilia.

În schit locuiesc acum 9 călugări. Toţi sunt din zona Moldovei. Lăcaşul este alcătuit dintr-o bisericuţă mică din lemn (construită în stil moldovenesc), câteva chilii, trapeza (locul unde se ia masa), iar în spate o grădină şi o mică seră. Pe drumul care se intră în curtea mănăstirii sunt plantate sute de flori.

Lăcaşul este păstorit în rit vechi ortodox.

Manastirea Bistrita (judetul Neamt)

Mănăstirea Bistriţa cu  o mare valoare istorică şi arheologică unde se păstrează şi Icoana Sfânta Ana – făcătoare de minuni şi mormântul domnitorului Alexandru cel Bun, se numără printre cele mai vechi mănăstiri din Moldova. La această mănăstire a stat până în 1990 părintele Iustin Pârvu de la Mănăstirea Petru Vodă, un alt loc plin de linişte între mănăstirile din Moldova.

bistrita-neamt-(1a)

foto: crestin-ortodox.ro

Biserica Popauti (Botosani)

BISERICA “SF. NICOLAE”, POPĂUŢI, ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare (1496). Pictura interioară, de mare valoare, datează din secolul al XV-lea, păstrându-se parţial. Biserica a fost amplasată într-o poziţie strategică, fiind scut în faţa numeroaselor năvăliri ale duşmanilor.  Din acest motiv, clădirii propriu zise a mănăstirii i-au fost adăugate ziduri trainice şi un turn de veghe, ceea ce-i conferă aspectul unei veritabile cetăţi. Faţada clădirii este realizată din benzi de cărămidă smălţuită şi discuri ceramice colorate, ornamente cu motive geometrice, faunistice şi heraldice. În prezent, vechiul zid ce înconjura mănăstirea a fost reconstruit pe vechea fundaţie, acest lăcaş sfânt recăpătându-şi măreţia de odinioară;

Biserica Sfântul Nicolae (Slatineanu) din Braila

biserica slatineanuSituata în incinta Ansamblului Centrului Istoric Braila, în zona intersectiei str. Ana Aslan cu str. Scolilor si în apropierea strazii Calea Calarasilor, într-o zona cu caracter predominant rezidential si cu o atmosfera traditional urbana autohtona bine conservata, zona ce cuprinde si o concentrare relativ mare de imobile cu valoare de monumente istorice. Din datele consemnate în documentele consultate rezulta ca existenta actualului imobil este mai veche decât cea a actualei constructii, pe locul acesteia existând anterior o alta biserica care fusese construita între anii 1835 – 1837 pe un teren cu o suprafata aproximativa de 4500 m.p. situat la intersectia strazii denumite atunci Slatineanu (Slatiniano) si cea care va fi consemnata în editia din anul 1856 a ”Planului urbei si portului Braila” sub numele de “Scolei Publice”, biserica care fusese sfintita de P.S. Chesarie, Episcopul Buzaului.Aceasta prima biserica a cazut prada unui incendiu în anul 1859 (5 octombrie). Cu toate ca în unele surse este consemnat anul 1859 ca data a începerii actualei cladiri mentioneaza ca realizarea actualei constructii începe în anul 1863 si se termina în anul 1865, an în care biserica este pictata de pictorul Petre Alexandrescu (absolvent al Academiei de Pictura din Roma, care realizase deja la acea data pictura bisericii manastirii Antim din Bucuresti) într-un stil de inspiratie renascentista italiana si este sfintita de catre P.S. Melhisedec, Episcopul Dunarii de Jos Galati.

Biserica Sf. Gheorghe din Botosani

BISERICA “SF. GHEORGHE” – BOTOŞANI, ctitorie a Doamnei Elena Rareş, soţia domnitorului Petru Rareş, datează din anul 1551

Biserica „Sfântul Gheorghe” este a doua ca vechime după Popăuţi (1496) dintre cele existente astăzi în Botoşani.
A fost clădită după modelul bisericii lui Ştefan cel Mare „Popăuţi”, în formă de cruce cu turnuleţ la mijloc şi cu intrare pe latura de nord. Este o construcţie de proporţii reduse. Este împodobită, cu predominarea culorilor de verde şi galben, aşezate în formă de brâie împrejurul bisericii aproape de acoperiş.
Decoraţiunea interioară a fost simplă, fără picturi pe pereţi. Pe jos era pardosită cu lespezi de piatră care au rămas până astăzi.
Prima clopotniţă a fost construită din lemn la poarta bisericii.
Cu timpul, biserica a suferit unele transformări în urma reparaţiilor ce i s-au făcut, fiind încercată adeseori de focuri şi cutremure.

Biserica Uspenia Botosani

BISERICA USPENIA, ctitorie din anul 1552 a Doamnei Elena, având pictura interioară refăcută complet după Revoluţia din 1989. În curtea bisericii tronează maiestuos statuia poetului naţional Mihai Eminescu, botezat în această biserică.

Biserica este situata pe strada 1 Decembrie 1918 in Botosani. Este cea de-a doua ctitorie a Elenei Rares. A fost ridicata in 1552 si a urmarit modelul bisericii Sfantul Nicolae a lui Stefan cel Mare intr-o masura mai accentuata decat la Sfantul Gheorghe. Pictura interioara a fost refacuta complet in anul 1994( pictura a fost realizata de catre profesorul universitar Petre Achitenie) ,iar In curtea bisericii troneaza maiestuos statuia poetului national Mihai Eminescu. Ca o curiozitate ,poetul a fost botezat in aceasta biserica, aceasta devenind un loc de permanent omagiu adus marelui poet.

Uspenia ilustrează două faze majore ale arhitecturii moldovenești: faza primei jumătăți a veacului al XVI-lea, în care inovațiile decorului policrom îmbracă structurile tradiționale și clasicismul începutului de veac XIX.