Category Archives: documentar

Pelerinaj in Romania – locuri de pelerinaj

Manastirea Vorona (Botosani)

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/09/800px-ona9-190×142.jpgMĂNĂSTIREA VORONA (unde în prezent locuiesc călugăriţe) este cea mai importantă mănăstire din judeţ şi se află la 15 km sud – est de Botoşani. Începuturile sale  datează din jurul anului 1600, când câţiva călugări veniţi din Rusia au construit …

Biserica Fundeni din Campulung Muscel (Arges)

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/06/fundeni-campulung-1-190×130.jpgBiserica Fundeni a fost construită în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, din bolovani de râu şi cărămidă. Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fundeni, in partea de sud a orasului Campulung Muscel, este o biserica ortodoxa aflata pe strada …

Episcopia Ramnicului (jud. Valcea)

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/06/episcopia_ramnicului-190×133.jpgCuprinde un important complex arhitectonic construit în sec.XVII – XIX, în stil bizantin şi în stilul realismului italian, fiind încadrată pe lista monumentelor istorice în grupa valorilor naţionale, reprezentative pentru România. Renaşterea spirituală se întregeşte în mod fericit cu tipografia …

Biserica Greaca din Tulcea

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/07/biserica_greceasca_tulcea_mare-142×190.jpgBiserica ortodoxă „Buna Vestire”, Tulcea, numită „Grecească” Biserica „Buna Vestire”, cunoscută şi sub numele de „Biserica  Grecească”, a fost  construită între 1848 / 1854 – 1869 pe locul unei alte biserici, din lemn, ridicată de comunitatea elenă în 1835, care …

Schitul Bradet (Valea Valsanului, Arges)

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/06/schitul_bradet-190×139.jpgEste un monument istoric datând probabil de la jumătatea secolului al XIV-lea. Prin materialele şi tehnica de construcţie (cărămidă şi piatră brută), aminteşte de Biserica Domnească din Curtea de Argeş. Pictura interioară a fost restaurată în anul 1761. Schitul Brădet …

Biserica Domneasca din Pitesti

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/06/biserica_sf_gheorghe-143×190.jpgBiserica Domnească Sf.Gheorghe situată în centrul municipiului, singurul vestigiu al curţilor domneşti de la Piteşti. Construcţia a debutat la începutul secolului al XVI-lea, a fost continuată şi refăcută de Matei Basarab şi finalizată de domnitorul Constantin Şerban, în 1656.

Mânastirea Cetatuia (Muscel, Arges) – poze si prezentare

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/06/cetatuia_bis_ext-142×190.jpgMănăstirea Cetăţuia este situată în com. Cetăţeni, jud. Argeş, la 20 km SE de Câmpulung şi 47 km N de Târgovişte. Este clădită pe vârful unei stânci şi atribuită de tradiţie sec. XIII-XIV. Biserica în stâncă, mică şi cu fragmente …

Athos, muntele sfânt

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/06/sf_munte_athos_01-560×420.jpgÎn nordul Mării Egee, între golful Salonic şi Dardanele, peninsula Calcidică îşi îndreaptă către miazăzi cele trei limbi lungi. Odinioară, pe timpul strălucirii sale, Grecia Antică împodobise aceste meleaguri cu colonii înfloritoare şi istoria leagă pe veci memoria Olintei şi …

Manastirea Stavropoleos (Bucuresti), comunitatea ecumenica actuala

http://destinatii.inturism.info/wp-content/uploads/2012/06/stavropoleo_old_image.jpgDespre Comunitatea Mănăstirii Stavropoleos, un aşezămând de cultură şi credinţă ce consacră în spaţiul bucureştean Iubirea de Dumnezeu. În viaţa de fiecare zi vietuitorii de aici îmbină slujbele cu munca si studiul. Maicile restaurează cărţi vechi şi icoane mostenite sau …

Manastirea Rasca – pagina oficiala

Manastirea Probota – pagina oficiala (ENG)

Patrimoniul mondial – Manastirea Humor

Manastirea Arbore – Imagini si prezentare oficiala

Manastirea Cernica (poze)

http://ro.nicuilie.eu/files/2011/04/DSC03792-150×150.jpgFotografii de la manastirea Cernica, langa Bucuresti. Manastirea Cernica, situata pe malul lacului cu acelasi nume si in vacinatatea unei paduri tinere, este una din cele mai frumoase manastiri din Muntenia. Ea are si o mare traditie monahala, mandrindu-se cu …

Repere pentru un circuit religios

De la Meca la Medina sau de oriunde spre Ierusalim si Roma, lumea veche si cea noua cauta izbavirea în calatorii initiatice. Pelerinajul, cea mai veche forma de turism, a produs, pentru unii, adevarate industrii ale caravanseraiului. Fata cu tehnologiile …

Crisana (Bihor Oradea): Clima

Clima continental-moderată se află sub influenţa maselor de aer vestice, mai umede şi mai răcoroase. Temperatura medie anuală variază între 6° şi 10,5°C, iar cantităţile precipitaţiilor căzute cresc de la vest spre est, fiind cuprinse între 500 şi 1.200 mm.
Reţeaua hidrografică, formată de Crişul Repede, Crişul Negru, Barcău şi afluenţii lor, prezintă mari variaţii de nivel, fapt ce a impus regularizarea cursurilor.

Judetul Bihor: prezentare generala

Judeţul Bihor, situat în partea de nord-vest a României, este străbătut de râurile Barcău, Crişul Repede şi Crişul Negru, care curg de la est spre vest. Suprafaţa judeţului, de 7.535 km2, este destul de întinsă în comparaţie cu suprafata altor judeţe, iar populaţia se ridică la 634 854 de locuitori, cifre ce reprezintă 2,94% şi respectiv 3% din teritoriul şi populaţia întregii ţări. Densitatea populaţiei este de 84,0 loc./km2. Reşedinţa judeţului se află în municipiul Oradea.
Relieful este variat, fiind dispus în trepte ce coboară de la est la vest, dinspre culmile Munţilor Apuseni spre Câmpia de Vest. În est, pe teritoriul judeţului, se găsesc culmile înalte, vestice, ale Munţilor Bihorului ce saltă peste 1.800 m şi masivele Codru-Moma, Pădurea Craiului şi Plopiş (Şes) – de înălţimi mai mici (500-1.000 m) – ce completează ca o treaptă mult mai joasă silueta înaltă a Bihorului. Aceste culmi mai coborâte, ce pătrund ca nişte tentacule spre vest, sunt despărţite între ele de depresiunile Beiuşului, pe Crişul Negru, şi Vad-Borod, pe Crişul Repede. Dealurile piemontane fac trecerea spre treapta cea mai joasă, spre Câmpia de Vest (Câmpia Crişurilor, în sud şi Câmpia Barcăului, în nord).

Judetul Bihor: sosele,drumuri, cale ferata

Judeţul Bihor este străbătut de 412 km de drumuri naţionale împărţite între E60, DN 19, DN 76 şi DN 79. În Municipiul Oradea se află 20 km de drumuri naţionale şi anume: 10 km E 60; 6 km DN 19; 4 km DN 76; 3 km DN 79. Administrarea acestor drumuri este asigurată de filiala Bihor a R.A. Drumuri Naţionale.
În judeţul Bihor există următoarele linii principale CFR:
• Piatra Craiului – Oradea –  76 km;
• Oradea – Valea lui Mihai – 66 km;
• Oradea – Ciumeghiu –  49 km.
Ca linii secundare putem nominaliza :
• Cimeghiu – Vaşcău –  101 km;
• Săcueni – Suplacu de Barcău – 47 km.
Pe aceste linii se află: 18 staţii de cale ferată; 27 hălţi de cale ferată, 15 puncte de oprire.

pentru harti locale vezi eurocarta.info – Europe a la carte

Vechi traditii romanesti: Duminica Mare (Pehlivanii)

Dumineca Mare. În Dobrogea, precum bunăoară în comuna Enisala, judeţul Tulcea, mai este obiceiul ca în această zi să se adune flăcăii de prin mai multe sate şi să se apuce de luptă. Această luptă de pehlivani se numeşte pehlivănie. Luptătorii n-au nimic pe trup până la cingătoare; lupta se face numai din braţe. Prin alte sate, tot din Dobrogea, îşi ung corpul cu untdelemn.

Focurile de măcinici

Incinerarea simbolică a spiritului iernii şi renaşterea spiritului verii se realizează simbolic, prin aprinderea focurilor rituale, în dimineaţa zilei de Măcinici (9 martie), echinocţiul de primăvară pe stilul vechi. Prin Banat copiii scormoneau şi băteau cu „botele” (beţele) în foc iar mamele împraştiau cenuşa rămasă dupa stingerea jarului în jurul caselor şi adăposturilor de animale şi păsări. Focurile de Măcinici aveau funcţii polivalente: purificatoare (curăţirea spaţiului de forţele malefice în ultima zi a anului vechi şi în prima zi a Anului Nou); profilactică (spre întâmpinarea neplăcerilor aduse oamenilor de şerpi şi de insecte pe timpul verii); fertilizarea grădinilor, livezilor şi viilor prin împrăştierea cenuşii pe pământ. Fiind aprinse la echinocţiul de primăvară (stil vechi), este de presupus ca principala funcţie rito-magică a focurilor de Măcinici a fost sprijinirea Soarelui să depăşească momentul critic al echilibrului perfect între lumina şi întuneric, să se înalţe tot mai sus pe cer.

Vechi traditii romanesti: Ropotinul ţestelor

Una din sărbătorile importante ale femeilor este marţea a treia după Paştelor, numită Ropotinul Ţestelor şi dedicată confecţionării ţestelor pentru coacerea pâinii, turtei şi mălaiului de-a lungul unui an. Femeile, adunate mai multe laolaltă, pe părţi de sat sau pe neamuri, frământau lutul, îl înmuiau cu apă şi îl amestecau cu pleavă, îl modelau sub forma unui clopot sau platoşă mai bombată. După zvântarea ţestelor la soare, femeile le netezeau lipindu-le cu lut fin pentru a nu se crăpa la temperaturi înalte, le împodobeau cu ramuri verzi şi flori de cămp, le aşezau pe foi de lipansă se usuce la dogoarea Soarelui. În această zi femeile confecţionau din lut şi capacele cu care astupau gura sobelor şi cuptoarelor de copt pâine. După terminarea lucrului femeile petreceau, cu mâncare şi băutură, fără să neglijeze stropitul ţestelor cu vin. Ropotinul Ţestelor era ziua când femeile credeau că au dreptul să se poarte mai aspru cu bărbaţii. Tehnica primitivă a prelucrării lutului cu mâna, numai într-o anumită zi a anului, în exclusivitate de femei, obiceiurile şi credinţele legate de confecţionarea şi apoi de folosirea ţestului etc. sunt reminescenţe ale neoliticului ceramic şi agricol când dreptul de a prelucra şi modela lutul aparţinea în exclusivitate femeii (Oltenia, Muntenia, Dobrogea).

Dragaica (Noaptea de Sanziene)

Drăgaica. Zeiţa agrară, protectoare a lanurilor înspicate de grâu şi a femeilor măritate, sinonimă cu Sânziana este, în Muntenia, sudul Moldovei şi Dobrogea, Drăgaica. Aceasta se naşte la 9 martie, echinocţiul de primăvară în Calendarul iulian, la moartea Babei Dochia, creşte şi se maturizează miraculos până la 24 iunie, ziua solstiţiului de vară în Calendarul gregorian, când înfloreşte planta ce-i poartă numele, sânziana sau drăgaica, şi este invocată de fecioare la vârsta căsătoriei şi de neveste cu copii în braţe în timpul dansului ei nupţial, Jocul Drăgaicei. În obiceiurile, credinţele şi folclorul românesc Drăgaica păstrează amintirea Marii Zeiţe neolitice, divinitate lunară, echinocţială şi agrară, identificată cu Diana şi Iuno în Panteonul roman şi cu Hera şi Artemis în Panteonul grec. În timpul zilei, se practică, pe alocuri, obiceiul «Drăgaica», adică alegerea celei mai frumoase tinere. Fetele sunt numite «drăgaice» şi se adună pentru a-şi alege o crăiasă, pe cea mai frumoasă şi mai vrednică, dar care, tot potrivit tradiţiei, nu se va mărita trei ani după alegerea ei în fruntea mândrelor satului. Pentru acest obicei, fetele se îmbracă de sărbătoare şi poartă coroniţe de sânziene, iar când se întorc acasă, după acest ritual, sunt aşteptate de flăcăi, care le stropesc cu apa proaspătă, ca pe florile din grădină. Despre noaptea Sânzienelor se crede că este magică, momentul în care minunile sunt posibile, în care forţele benefice, dar şi cele negative, ajung la apogeu. În timpul ceremoniei nupţiale zeiţa bagă bob spicului de grâu şi miros plantelor de leac, vindecă bolile şi suferinţele oamenilor, în special bolile copiilor, apără holdele de grindină, furtuni şi vijelie, urseşte fetele de măritat etc. Dar, cand i se nesocoteşte ziua, ea stârneşte vârtejuri şi vijelii, aduce grindina, ia oamenii pe sus şi îi îmbolnăveşte, lasă florile fără leac şi miros. După Dansul Drăgaicei din ziua când şi Soarele joacă pe cer la amiază, apar primele semne că vara se întoarce spre iarnă: începe să scadă lungimea zilelor şi să sporească nopţile, se usucă rădăcina grâului paralel cu coacerea bobului în spic, răsare pe cer constelaţia Găinuşei (Cloşca cu Pui), florile îşi pierd din miros şi din puterea tămăduitoare de boală, cucul încetează să mai cânte, apar licuricii în păduri, se întoarce frunza pe ulm, plop şi tei etc. Manifestările cultice de altădată, de cinstire a zeiţei agrare, au devenit ocazii de întâlnire şi cunoaştere a tinerilor în vederea căsătoriei şi, apoi, vestite târguri, bâlciuri şi iarmaroace de Drăgaica, Sânziene şi de Fete. Zeiţa agrară la vârsta fecundităţii şi maternităţii a fost atestată cu numele de Drăgaica în Dobrogea. Aici drăgaicele, în felul în care le descrie Dimitrie Cantemir, se fac patru fete, din care numai două sunt îmbrăcate femeieşte. Acestea se apucă cruciş de mână cu celelalte două, apoi pornesc dănţuind pe la case, fiind însoţite pe un fluierar care le cântă felurite melodii. Dănţuitoarele capătă bacşişuri.

Fosti ministri ai Culturii

Guvernul BARBU CATARGIU (22.01 – 23.06.1862)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii (Publice):
• Grigore BALŞ (22.01. – 07.02.1862) (ad-interim 27.01. – 07.02.1862)
• Barbu BELU (07.02. – 23.06.1862)
Guvernul NICOLAE KRETZULESCU (24.06.1862 – 11.10.1863)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii (Publice):
• Gheorghe CREŢEANU (24.06. – 16.07.1862)
• Nicolae D. RACOVIŢĂ (16.07. – 30.12.1862)
• g-ral Christian TELL (30.12.1862. – 26.05.1863)
• col. Alexandru ODOBESCU (26.05. – 11.10.1863; ad-interim 26.05. -31.07.1863)
Guvernul MIHAIL KOGĂLNICEANU (10.11.1863 – 26.01.1865)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii:
• Dimitrie BOLINTINEANU (12.10.1863- 19.07.1864)

Ministerul Justiţiei şi Instrucţiunii:
• Nicolae KRETZULESCU (19.07.1864 – 21.01.1865)
• Grigore BENGESCU (21. – 26.01.1865)
Guvernul CONSTANTIN BOSIANU (26.01. – 14.06.1865)

Ministrul Justiţiei Instrucţiunii şi Cultelor:
• George D. VERNESCU (26.01. – 14.06.1865)
Guvernul NICOLAE KRETZULESCU (14.06.1865 – 11.02.1866)

Ministrul Justiţiei Instrucţiunii şi Cultelor:
• Dimitrie CARIAGDI (14.06.1865 – 11.02.1866; ad-interim 14. -27.06.1865)
Guvernul ION GHICA (11.02 – 10.05.1866)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Constantin A. ROSETTI (11.02. – 10.05.1866)
Guvernul LASCĂR CATARGIU (11.05. – 13.07.1866)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Constantin A. ROSETTI (11.05. – 13.07.1866)
Guvernul ION GHICA (15.07.1866 – 21.02.1867)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• ad-interim Dimitrie A. STURDZA (15 – 19 07.1866)
• Ion STRAT (19.07.1866 – 21.02.1867)
Guvernul CONSTANTIN A. KRETZULESCU (01.03.1867 – 04.08.1867)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Dumitru C. BRĂTIANU (01.03.1867 – 04.08.1867)


Guvernul DIMITRIE GHICA (16.11.1868 – 27.01.1870)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Alexandru PAPADOPOL-CALIMAH (16. – 24.11.1868)
• Alexandru CREŢESCU (24.11.1868 – 12.12.1869)
• George MÂRZESCU (12.12.1869 – 27.01.1870)
Guvernul ALEXANDRU G. GOLESCU (02.02. – 18.04.1870)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• George MÂRZESCU (02.02. – 30.03.1870)
Guvernul MANOLACHE COSTACHE EPUREANU (20.04. – 14.12.1870)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Vasile POGOR (20.04. – 23.05.1870)
• ad-interim Petre P. CARP (23.05. – 14.12.1970)
Guvernul ION GHICA (18.12.1870 – 11.03.1871)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Nicolae Gr. RACOVIŢĂ (18.12.1870 – 11.03.1871)
Guvernul LASCĂR CATARGIU (11.03.1871 – 31.03.1876)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• ad-interim Gheorghe COSTA-FORU (11. – 14.03.1871)
• g-ral Christian TELL (14.03.1871 – 09.01.1874)
• Vasile BOERESCU ad-interim (09.01. – 07.04.1874)
• Titu MAIORESCU (07.04.1874 – 30.01.1876)
• Petre P. CARP (30.01. – 31.03.1876)
Guvernul G-ral IOAN EM. FLORESCU (04. – 26.04.1876)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Alexandru ORĂSCU (04. – 26.04.1876)
Guvernul MANOLACHE COSTACHE EPUREANU (27.04. – 23.07.1876)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Gheorghe CHIŢU (27.04. – 23.07.1876)
Guvernul ION C. BRĂTIANU (24.07.1878 – 24.11.1878)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Gheorghe CHIŢU (24.07.1876 – 31.10.1878)
• Ion C. BRĂTIANU ad-interim (31.10. – 24.11.1878)
Guvern ION C. BRĂTIANU (25.11.1878 – 10.07.1879)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii:
• George P. CANTILLI (25.11.1878 – 10.07.1879)
Guvernul ION C. BRĂTIANU (11.07.1879 – 09.04.1881)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Nicolae KRETZULESCU (11.07.1879 – 22.01.1880)
• Vasile BOERESCU ad-interim (22.01. – 20.07.1880)
• Vasile CONTA (20.07.1880 – 05.04.1881)
Guvernul DUMITRU C. BRĂTIANU (10.04. – 08.06.1881)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Vasile A. URECHIA (10.04. – 08.06.1881)
Guvernul ION C. BRĂTIANU (09.06.1881 – 20.03.1888

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Vasile A. URECHIA (09.06.1881 – 01.08.1882)
• Petre S. AURELIAN (01.08.1882 – 23.06.1884)
• Gheorghe CHIŢU (23.06.1884 – 02 .02.1885)
• Dimitrie A. STURDZA (02.02.1885 – 01.03.1888)
• Constantin NACU (01. – 20.03.1888)
Guvernul THEODOR ROSETTI (23.03. – 11.11.1888)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Titu MAIORESCU (23.03. – 12.11.1888)
Guvernul THEODOR ROSETTI (12.11.1888 – 26.03.1889)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Titu MAIORESCU (12.11.1888 – 26.03.1889)
Guvernul LASCĂR CATARGIU (29.03. – 03.11.1889)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Constantin BOERESCU (29.03. – 03.11.1889)
Guvernul G-ral GEORGE MANU (05.11.1889 – 15.02.1991)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunilor Publice:
• Theodor ROSETTI ad-interim (05. – 11.1889 – 16.11.1890)
• Titu MAIORESCU (16.11.1890 – 15.02.1891)
Guvernul IOAN EM. FLORESCU (21.02. – 25.11.1891)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• George Dem. TEODORESCU (21.02. – 21.07.1891)
• Petru PONI (21.07. – 25.11.1891)
Guvernul LASCĂR CATARGIU (27.11.1891 – 03.10.1895)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Take IONESCU (27.11.1891 – 03.10.1895)
Guvernul DIMITRIE A. STURDZA (04.10.1895 – 19.11.1896)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Petru PONI (04.10.1895 – 19.11.1896)
Guvernul PETRE S. AURELIAN (21.11.1896 – 26.03.1897)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• George MÂRZESCU (21.11.1896 – 26.03.1897)
Guvernul DIMITRIE A. STURDZA (31.03.1897 – 30.03.1899)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Spiru HARET (31.03.1897 – 30.03.1899)
Guvernul GEORGE GR. CANTACUZINO (11.04.1899 – 06.07.1900)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Take IONESCU (11.04.1899 – 09.01.1900)
• Dr. Constantin I. ISTRATI (09.01. – 06.07.1900)
Guvernul PETRE P. CARP (07.07.1900 – 13.02.1901)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Constantin C. ARION (07.07.1900 – 13.02.1901)
Guvernul DIMITRIE A. STURDZA (14.02.1901 – 20.12.1904)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Spiru HARET (14.02.1901 – 20.12.1904)
Guvernul GEORGE GR. CANTACUZINO (22.12.1904 – 12.03.1907)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice (21.04.1906: Ministrul Instrucţiunii şi Cultelor) :
• Mihail VLĂDESCU (22.12.1904 – 24.10.1906)
• Constantin G. DISSESCU (24.10.1906 – 12.03.1907)
Guvernul DIMITRIE A. STURDZA (12.03.1907 – 27.12.1908)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Spiru HARET (12.03.1907 – 27.12.1908)
Guvernul ION I.C. BRĂTIANU (27.12.1908 – 04.03.1909)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Spiru HARET (27.12.1908 – 04.03.1909)
Guvernul ION I.C. BRĂTIANU (04.01.1909 – 28.12.1910)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Spiru HARET (04.01.1909 – 28.12.1910)
Guvernul PETRE P. CARP (29.12.1910 – 28.03.1912)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Constantin C. ARION (29.12.1910 – 28.03.1912)
Guvernul TITU MAIORESCU (28.03. – 14.10.1912)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Constantin C. ARION ad-interim (28.03. – 14.10.1912)
Guvernul TITU MAIORESCU (14.10.1912 – 31.12.1913)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Constantin G. DISSESCU (14.10.1912 – 31.12.1913)
Guvernul ION I.C. BRĂTIANU (04.01.1914 – 11.12.1916)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Ion G. DUCA (04.01.1914 – 11.12.1916)
Guvernul ION I.C. BRĂTIANU (11.12.1916 – 28.01.1918)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Ion G. DUCA (11.12.1916 – 28.01.1918)
Guvernul ALEXANDRU AVERESCU (29.01.- 04.03.1918)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Matei B. CANTACUZINO (29.01. – 04.03.1918)
Guvernul ALEXANDRU MARGHILOMAN (05.03. – 23.10.1918)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Simeon MEHEDINŢI (05.03.1918 – 23.10.1918)
Guvernul G-ral CONSTANTIN COANDĂ (24.10. – 28.11.1918)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Petru PONI (24.10. – 28.11.1918)
Guvernul ION I.C. BRĂTIANU (29.11.1918/stil vechi – 12.09.1919/stil nou)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• I.G. DUCA (29.11. – 12.12.1918/stil vechi)
• Dr. C. ANGELESCU (12.12.1918/stil vechi – 26.09.1919/stil nou)
Guvernul G-ral ARTHUR VĂITOIANU (27.09. – 30.11.1919)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• g-ral Alexandru I. LUPAŞCU (27.09. – 30.11. 1919)
Guvernul ALEXANDRU VAIDA-VOIEVOD (01.12.1919 – 13.03.1920)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Octavian GOGA (01.12.1919 – 16.12.1919)
• Ion BORCEA (16.12.1920 – 12.03.1920)
Guvernul ALEXANDRU AVERESCU (13.03.1920 – 16.12.1921)

Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice:
• Petre NEGULESCU (13.03.1920 – 12.06.1920)

Ministrul Cultelor şi Artelor:
• Octavian GOGA (13.06.1920 – 16.12.1921)
Guvernul TAKE IONESCU (17.12.1921 – 17.01.1922)

Ministrul Cultelor şi Artelor:
• Vasile DUMITRESCU-BRĂILA (17.12.1921 – 17.01.1922)
Guvernul ION I.C. BRĂTIANU (19.01.1922 – 27.03.1926)

Ministrul Cultelor şi Artelor:
• Constantin BANU (19.01.1922- 30.10.1923)
• Alexandru LAPEDATU (30.10.1923 – 27.03.1926)
Guvernul G-ral ALEXANDRU AVERESCU (30.03.1926 – 03.06.1927)

Ministrul Cultelor şi Artelor:
• Vasile GOLDIŞ (30.03.1926 – 03.06.1927)
Guvernul BARBU ŞTIRBEI (04.06. – .20.06.1927)

Ministrul Cultelor şi Artelor:
• Alexandru LAPEDATU (04.-20.06.1927)
Guvernul ION I.C. BRĂTIANU (21.06. – 24.11.1927)

Ministrul Cultelor şi Artelor:
• Alexandru LAPEDATU (21.06.1927 – 24.11.1927)
Guvernul VINTILĂ I.C. BRĂTIANU (24.11.1927 – 09.11.1928)

Ministrul Cultelor şi Artelor:
• Alexandru LEPADATU (24.11.1927 – 09.11.1928)
Guvernul IULIU MANIU (10.11.1928 – 06.06.1930)

Ministrul Cultelor şi Artelor:
• Aurel Vlad (10.11.1928 – 14.11.1929)

Ministrul de Instrucţiunii Publice şi Cultelor (ministere contopite):
• Nicolae COSTĂCHESCU (14.11.1929 – 06.06.1930)
Guvernul George G. MIRONESCU (07.06. – 12.06.1930)

Ministrul Instrucţiunii Publice şi Cultelor:
• I. LUGOŞIANU (07.06. – 12.06.1930)
Guvernul Iuliu Maniu ( 13.06. – 09.10.1930)

Ministrul Instrucţiunii Publice şi Cultelor:
• Nicolae Costăchescu (13.06 – 17.06.1930)

Subsecretar de Stat:
• Ghiţă Pop (17.06. – 09.10.1930)
Guvernul George G. Mironescu (10.10.1930 – 17.04.1931)

Ministrul Instrucţiunii Publice şi Cultelor:
• Nicolae Costăchescu (10.10.1930 – 19.04.1931)

Subsecretar de Stat:
• Ghiţă Pop (10.10.1930 – 17.04.1931)
Guvernul NICOLAE IORGA (18.04.1931 – 05.06.1932)

Ministrul Instrucţiunii Publice şi Cultelor:
• Nicolae IORGA (18.04.1931 – 05.06.1932)

Subsecretar de Stat:
• Ştefan METEŞ (17.06.1931 – 12. 05.1932)
Guvernul ALEXANDRU VAIDA-VOIEVOD (06.06. – 10.08.1932)

Ministrul Instrucţiunii Publice, Cultelor şi Artelor:
• I. LUGOŞIANU, ad-interim (06.06. – 09.06.1932)
• Dimitrie GUSTI (09.06. – 10.08.1932)
Guvernul ALEXANDRU VAIDA-VOIEVOD (11.08. – 19.10.1932)

Ministrul Instrucţiunii Publice, Cultelor şi Artelor:
• Dimitrie Gusti (11.08. – 19.10.1932)

Subsecretar de Stat:
• Petre Andrei (12.08. – 19.10.1932)
Guvernul IULIU MANIU (20.10.1932 – 13.01.1933)

Ministrul Instrucţiunii Publice, Cultelor şi Artelor:
• Dimitrie Gusti (20.10.1932 – 13.01.1933)

Subsecretar de Stat:
• Petre Andrei (21.10.1932 – 13.01.1933)
Guvernul ALEXANDRU VAIDA-VOIEVOD (14.01. – 13.11.1933)

Ministrul Instrucţiunii Publice, Cultelor şi Artelor:
• Dimitrie Gusti (14.01. – 13.11.1933)

Subsecretar de Stat:
• Petre Andrei (14.01. – 13.11.1933)
Guvernul ION G. DUCA (14. – 29.12.1933)

Ministrul Instrucţiunii, Cultelor şi Artelor:
• dr. Constantin ANGELESCU (14. – 29.12.1933)

Subsecretar de Stat:
• Alexandru Popescu-Necşeşti (14. – 29.12.1933)
Guvernul Dr. CONSTANTIN ANGELESCU (30.12 1933 – 03.01.1934)

Ministrul Instrucţiunii, Cultelor şi Artelor:
• dr. Constantin ANGELESCU (30.12.1933 – 03.01.1934)

Subsecretar de Stat:
• Alexandru Popescu-Necşeşti (30.12.1933 – 03.01.1934)
Guvernul GHEORGHE TĂTĂRESCU (05.01. – 01.10.1934)

Ministrul Instrucţiunii, Cultelor şi Artelor:
• dr. Constantin ANGELESCU (05.01. – 09.06.1934)

Subsecretar de Stat:
• Alexandru Popescu-Necşeşti (05.01 – 09.06.1934)

• Alexandru LAPEDATU (09.06 – 01.10.1934, a fost însărcinat cu conducerea Cultelor şi Artelor din Ministerul Instrucţiunii Publice, Cultelor şi Artelor)
Guvernul GHEORGHE TĂTĂRESCU (02.10.1934 – 28.08.1936)

Ministrul Cultelor şi Artelor:
• Alexandru Lapedatu (02.10.1934 – 28.08.1936)
(Ministerul Cultelor şi Artelor a fiinţat în cadrul Ministerului Instrucţiunii, Cultelor şi Artelor, ministru: dr. Constantin Angelescu)
Guvernul GHEORGHE TĂTĂRESCU (29.08.1936 – 14.11.1937)

Ministrul Cultelor şi Artelor:
• Victor IAMANDI (29.08.1936 – 09.03.1937)
(Ministerul Cultelor şi Artelor a fiinţat în cadrul Ministerului Instrucţiunii, Cultelor şi Artelor, ministru: dr. Constantin Angelescu; din 15.11.1936 devine Ministerul Educaţiei Naţionale)
Guvernul GHEORGHE TĂTĂRESCU (17.11. – 28.12.1937)

Ministrul Cultelor şi Artelor:
• Victor IAMANDI (17.11. – 28.12.1937)
Guvernul OCTAVIAN GOGA (29.12.1937 – 10.02.1938)

Ministrul Cultelor şi Artelor:
• Ioan LUPAŞ (29.12.1937 – 10.02.1938)
Guvernul PATRIARH MIRON CRISTEA (11.02. – 29.03.1938)

Ministrul Cultelor şi Artelor:
• Victor IAMANDI ad-interim (11.02. – 29.03.1938) şi deţinea şi funcţia de ministrul Educaţiei Naţionale
Guvernul PATRIARH MIRON CRISTEA (30.03.1938 – 31.01.1939)

Ministrul Cultelor şi Artelor:
• Episcopul Nicolae COLAN (ad interim 30.03 -20.06.1938 şi plin (20.06.1938 – 31. 01. 1939)
Guvernul PATRIARH MIRON CRISTEA (01.02. – 06.03.1939)

Ministrul Cultelor şi Artelor:
• Nicolae ZIGRE (01.02. – 06.03.1939)

Subsecretar de Stat:
• Preot Nae Popescu
Guvernul Armand CĂLINESCU (07.03. – 21.10.1939)

Ministrul Cultelor şi Artelor:
• Nicolae ZIGRE (07.03. – 21.10.1939)
Guvernul G-ral Gheorghe ARGEŞANU (21. – 28.09 1939)

Ministrul Cultelor şi Artelor:
• Nicolae ZIGRE (21. – 28.09 1939)
Guvernul Constantin ARGETOIANU (28.09. – 23.11.1939)

Ministrul Cultelor şi Artelor:
• Nicolae ZIGRE (28.09.1939 – 23.11.1939)

Subsecretar de Stat:
• Ion Marin Sadoveanu
Guvernul Gheorghe TĂTĂRESCU (24.11.1939 – 10.05.1940)

Ministrul Cultelor şi Artelor:
• Ion NISTOR (24.11.1939 – 10.05.1940)
Guvernul Gheorghe TĂTĂRESCU (11.05. – 03.07.1940)

Ministrul Cultelor şi Artelor:
• Ştefan CIOBANU ( 11.05. – 28.06.1940)
• Constantin C. GIURESCU (28.06. – 03.07.1940)
Guvernul Ion GIGURTU (04.07. – 04.09.1940)

Ministrul Cultelor şi Artelor:
• Horia SIMA (04.07. – 08.08.1940)
• Radu BUDIŞTEANU (08.07. – 04.09.1940)

Guvernul G-ral Ion ANTONESCU (04.09. – 14.09.1940)

Ministrul Cultelor şi Artelor:
• Radu BUDIŞTEANU (04.09. – 14.09.1940)

Guvernul G-ral Ion ANTONESCU (14.09.1940 – 26.01.1941)

Ministrul Educaţiei Naţionale, Cultelor şi Artelor:
• Traian BRĂILEANU (14.09.1940 – 26.01.1941)
Guvernul G-ral/ Mareşal (devine mareşal din 22.08.1941) Ion ANTONESCU (27.01. 1941 – 01.01.1943; 01.01.1943 – 23.08.1944)

Ministrul Educaţiei Naţionale, Cultelor şi Artelor/Ministrul Instrucţiunii, Educaţiei, Cultelor şi Artelor din 01.06.1941:
• g-ral Radu ROSETTI (27.01.1941 – 12.11.1941)

Ministrul Culturii Naţionale şi Artelor:
• Ad-interim Mareşalul Ion ANTONESCU (12.11. – 04.12.1941)
• Ion PETROVICI (04.12.1941 – 23.08.1944)
Guvernul Gral. Constantin SĂNĂTESCU (23.08. – 03.11.1944)

Ministrul Culturii Naţionale şi Cultelor (până la 01.09.1944 a deţinut portofoliul la Ministerul Educaţiei Naţionale)
• gral. Ion BOIŢEANU (01.09. 1944 – 03.11.1944)
Guvernul Gral. Constantin SĂNĂTESCU (04.11. – 05.12.1944)

Ministrul Cultelor şi Artelor:
• Ghiţă POPP/Gheorghe POP (04.11.1944 – 05.12.1944)
Guvernul Gral. Nicolae RĂDESCU (06.12.1944 – 05.03.1945)

Ministrul Cultelor şi Artelor:
• Ghiţă POPP/Gheorghe POP (06.12.1944 – 05.03.1945/28.02.1945 ?)
Guvernul Dr. PETRU GROZA (06.03.1945 – 30.11.1946)

Ministrul Artelor:
• Mihai RALEA (06.03.1945 – 19.08.1945)
• Octav LIVEZEANU (19.08.1946 – 29.11.1946)

Guvernul Dr. PETRU GROZA (01.12. – 29.12.1947)

Ministrul Artelor:
• Ion PAS (29.11.1946 – 30.12.1947)

Guvernul Dr. PETRU GROZA (30.12.1947 – 13.04.1948)

Ministrul Artelor:
• Ion PAS (30.12.1947 – 13.04.1948)

Guvernul Dr. PETRU GROZA (14.04.1948 – 02.06.1952)
Guvernul GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ (02.06.1952 – 24.01.1953)

Ministrul Artelor şi Informaţiilor:
• Octav LIVEZEANU (13.04.1948 – 23.05.1949),

Ministrul Artelor:
• Octav LIVEZEANU (23.05.1949 – 12.07.1950)

Preşedinte Comitetului pentru Artă (12.07.1950 – 27.09.1952)
• Eduard MEZINCESCU (12.07.1950 – 27.09.952)
• Nicolae POPESCU–DOREANU (27.09.1952 – 24.01.1953)

Guvernul GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ (24.01.1953 – 03.10.1955)

Preşedinte Comitetului pentru Artă
• Nicolae POPESCU-DORNEANU (24.01. – 31.11.1953)

Ministrul Culturii:
• Constanţa CRACIUN (31.11.1953 – 03.10.1955)

Preşedintele Comitetului pentru Cinematografie:

• Nicoale BELLU (24.01.12953 – 30.11.1953)
Guvernul CHIVU STOICA (03.10.1955 – 19.03.1957)

Ministrul Culturii:
• Constanţa CRACIUN (03.10.1955 – 19.03.1957)

Guvernul CHIVU STOICA (20.03.1957 – 20.03.1961)

Ministrul Învăţământului şi Culturii:
• Miron CONSTANTINESCU (20.03 – 15.07.1957)
• Athanase JOJA (15.07.1957 – 16.01.1960)
• Ilie MURGULESCU (16.01.1960 – 20.03.1961)
Guvernul ION GHEORGHE MAURER (21.03.1961 – 18.03.1965)

Ministrul Învăţământului şi Culturii:
• Ilie MURGULESCU (21.03.1961– 09.06.1962)

Preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă
• Constanța CRACIUN (09.06.1962 – 18.03.1965)
Guvernul ION GHEORGHE MAURER (18.03 -20.08.1965)

Preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultura și Artă
• Constanţa CRACIUN (18.03. – 20.08.1965)

Guvernul ION GHEORGHE MAURER (21.08.1965 – 08.12.1967)

Preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultura și Artă
• Pompiliu MACOVEI (21.08.1965 – 08.12.1967)
Guvernul ION GHEORGHE MAURER (09.12.1967 -12.03.1969)

Preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultura și Artă
• Pompiliu MACOVEI (09.12.1967 – 12.03.1969)
Guvernul ION GHEORGHE MAURER (13.03.1969 – 27.03.1974)

Preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultura și Artă
• Pompiliu MACOVEI (13.03.1969 – 15.07.1971)
• Dumitru POPESCU (15.07. – 16.09.1971)

Preşedintele Consiliului Culturii si Educaţie Socialiste
• Dumitru POPESCU (16.09.1971 – 27.03.1974)
Guvernul MANEA MANESCU (28.03.1974 – 18.03.1975)

Preşedintele Consiliului Culturii si Educaţie Socialiste
• Dumitru POPESCU (28.03.1974 – 18.03.1975)
Guvernul MANEA MANESCU (18.03.1975 – 29.03.1979)

Preşedintele Consiliului Culturii si Educaţie Socialiste
• Dumitru POPESCU (18.03.1975 – 08.11.1976)
• Miu DOBRESCU (04.11.1976 – 29.03.1979)
Guvernul ILIE VERDET (30.03.1979 – 29.03.1980)

Preşedintele Consiliului Culturii si Educaţie Socialiste
• Miu DOBRESCU (30.03 -28.08.1979)
• Suzana GÂDEA (28.08.1979 – 29.03.1980)
Guvernul ILIE VERDET (29.03.1980 – 20.05.1982)

Preşedintele Consiliului Culturii si Educaţie Socialiste
• Suzana GADEA (29.03.280 – 20.05.1982)
Guvernul CONSTANTIN DASCALESCU (21.05.1982 – 28.03.1985)

Preşedintele Consiliului Culturii si Educaţie Socialiste
• Suzana GADEA (21.05.1982 – 28.03.1985)
Guvernul CONSTANTIN DĂSCĂLESCU (29.03.1985 – 22.12.1989)

Preşedintele Consiliului Culturii si Educaţie Socialiste
• Suzana GADEA (29.03.1985 – 22.12.1989)
Guvernul PROVIZORIU PETRE ROMAN (26.12.1989 – 28.06.1990)

(Minister nou înfiinţat prin reorganizarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste care s-a desfiinţat, Decret CFSN nr. 12)

Ministrul Culturii:
• Andrei PLEŞU (28.12.1989 – 28.06.1990)

Guvernul PETRE ROMAN (28.06.1990 – 26.09.1991)
Guvernul THEODOR STOLOJAN (01.10 – 16.10.1991)

Ministrul Culturii:
• Andrei PLEŞU (28.06.1990 – 16.10.1991)

Guvernul THEODOR STOLOJAN (16.10 1991 – 19.11.1992)

Ministrul Culturii:
• Ludovic SPIESS (17.10.1991 – 19.11. 1992)
Guvernul NICOLAE VĂCĂROIU (20.11.1992 – 11.12.1996)

Ministrul Culturii:

• Mihail GOLU (19.11.1992 – 28.08.1993)
• Petre SALCUDEANU (28.08 – 05.11.1993)
• Liviu MAIOR (ad-interim 05.11. – 25.11.1993)
• Marin SORESCU (25.11.1993 – 05.05.1995)
• Viorel MARGINEAN (05.1995 – 23.08.1996)
• Grigore ZANC (23.08.1996 – 11.12.1996)
Guvernul VICTOR CIORBEA (12.12.1996 – 17.04.1989)

Ministrul Culturii:
• Ion CARAMITRU (12.12. 1996 – 17.04.1998)
Guvernul RADU VASILE (17.04.1998 – 13.12.1999)

Ministrul Culturii:
• Ion CARAMITRU (17.04.1998 – 22.12.1999)
Guvernul MUGUR ISĂRESCU (22.12.1999 – 28.12.2000)

Ministrul Culturii:
• Ion CARAMITRU (22.12.1999-28.12.2000)

Guvernul ADRIAN NĂSTASE (28.12.2000 – 28.12.2004)

Ministrul Culturii şi Cultelor:
• Răzvan-Emil THEODORESCU (28.12.2000 – 28.12.2004)
Guvernul CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU (29.12.2004 – 24.12.2008)

Ministrul Culturii şi Cultelor:
• Monica-Octavia MUSCĂ (29.12.2004 – 22.08.2005)
• Adrian IORGULESCU (22.08.2005 – 24.12.2008)

Guvernul Emil BOC (25.12.2008 – 22.12.2009)

Ministrul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național:
• Theodor PALEOLOGU (25.12.2008 – 22.12.2009)

Guvernul Emil BOC (din 22.12.2009)

Ministrul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național:
• Kelemen HUNOR (din 22.12.2009)

Sighisoara

linkuri RPD: Turism in Sighisoara

Turnurile cetatii Sighisoara

cultural, medieval, obiectiv. Turnurile cetatii Sighisoara. Castrum Sex, Mures, Romania, Sandova, Sighisoara.

Tourist Objectifs in Sighisoara (Romania)

10 Iun 2009 … Tourist Maps, Tourist Objectifs in Sighisoara (Romania). ardeal, cetatea, citadel, city, medieval,

Orasul Sighisoara (prezentare)

16 Sept 2010 … Date generale. Orasul Sighisoara (prezentare). casa dracula, dracula tour, orasul, orasul sighisoara, Sighisoara, vlad tepes.

The Medieval city of Sighisoara

13 May 2009 … The Medieval city of Sighisoara, In the heart of Transylvania, Sighisoara medieval City is one of the more valuable landmarks from UNESCO

Harti – director.regionis.info

12 Iun 2010 … Harta Sighisoara – Sighisoara Map – Harta strazilor Sighisoara … Harta atrazilor Sighisoara. Harta interactiva Sighisoara

Turnul Lacatusilor, Turnul Barbierilor, Turnul Dogarilor

28 Oct 2007 … medieval, obiectiv. Turnul Lacatusilor, Turnul Barbierilor, Turnul Dogarilor. Castrum Sex, Mures, Romania, Sandova, Sighisoara.

old city

Topics: Tourist Maps Tags: ardeal, cetatea, citadel, city, medieval, medieval town, mures, old city, romania, sighisoara, transilvania, transylvania

Ce cauta lumea pe net? Sectiunea blog (iii) at nicuilie.eu, beta …

6 Iun 2007 … poze festival sighisoara despre berea timisoareana despre ruptura de meninsc tot ce trebuie pt o nunta festivalul berii timisoreana

Mogosoaia (link RPD)

Palatul Mogosoaia (galerie foto)

Palate,Palatul Mogosoaia (galerie foto),bucuresti, constantin brancoveanu, mogosoaia, palatul mogosoaia, romania.
cetate.inturism.info/960/palatul-mogosoaia-galerie-foto/

The Castles Catalog – Mogosoaia Palace (Romania)

Mogosoaia Palace (Romania), The image of impressive red-brick construction reflected into the blue water of Mogoşoaia lake,
castle.nicuilie.eu/2009/…/mogosoaia-palace-romania/

Castele si cetati din Europa – Palate

Sitat la 15 km de Bucuresti, pe drumul spre vechea capitala a Valahiei, Targoviste, Palatul Mogosoaia a fost ridicat de Constantin

The Castles Catalog – Palaces

The image of impressive red-brick construction reflected into the blue water of Mogoşoaia lake, inevitably remains printed in the mind of every passer-by or

The Castles Catalog – Castles an palaces in Romania

A living example for the beauty of the Brâncovenesc style is Mogoşoaia Palace, situated near Bucureşti. The architectural achievements from

The Castles Catalog – The Complete List of Castles from Romania

Bran Castle (Transylvania) (3) · Mogosoaia Palace (Romania) (3) · The Banffy Castle from Bontida (3) · Peles Castle – All About (3)

Ce cauta lumea pe net? sectiunea Arta-Cultura (iii) at Info

197 palatul mogosoaia 10 198 regimul comunist 10 199 amaltea 10 ….. 899 palat mogosoaia 3 900 dobreperun media 3 901 termopile 2

Harta Romaniei (link RPD)

[googlemaps https://maps.google.com/maps?f=q&source=embed&hl=en&geocode=&q=romania&sll=37.0625,-95.677068&sspn=32.527387,79.013672&ie=UTF8&hq=&hnear=Romania&t=p&ll=46.096091,25.323486&spn=4.571183,6.690674&z=7&output=embed&w=610&h=600]

Romania – Zona de lunca (geografia)

Terenurile Romaniei cu cea mai joasa altitudine se gasesc pe latura nordica o regiunii Dobrogei in Delta Dunarii. Delta este o zona triunghiulara formata din mlastini, stuf, mici insule si bancuri de nisip, unde Dunarea isi incheie cursul de peste 3000 de kilometric si se imparte in trei brate inainte de a se varsa in Marea Neagra. Delta Dunarii ofera o mare parte a productiei nationale de peste, iar stuful este folosit in fabricarea celulozei. Regiunea foloseste de asemeni ca rezervatie naturala pentru specii rare de plante si animale incluzand pasari migratoare.

Constructii – avize

Dosarul pentru obtinerea avizelor va contine:

* CertificatuI de Urbanism;

* schita de amplasament a terenului la scara 1:500;

* schita de amplasament a terenului la scara 1:2 000;

* schita de amplasament cu pozitia casei pe teren

* cerere

CertificatuI de urbanism poate preciza ca in vederea obtinerii autorizatiei de constructie aveti nevoie de avizele urmatoarelor societati / regii (unele din ele pot diferi de la o zona la alta):

* Oficiul de cadastru – Studiu pedologic si Certificat de scoatere a terenului din circuitui agricol (dc este in zona agricola)

* exploatare retele de apa, canal – Compania Nationala Apele Romane

* exploatare retele electrice – Electrica

* exploatare retele de gaze naturale – Distrigaz

* salubritate;

* retele telefonice – Romtelecom

* aparararea impotriva incendiilor – Pompieri

* apararea civila – Apararea Locala Antiaeriana

* sanatatea populatiei – Directia de Sanatate Publica -SANEPID

* Admininistatia drumurilor si podurilor

* Politia – dc terenul se afla intr-o zona speciala

* Autoritatea romana de aviatie – dc terenul se afla in proximitatea unui aeroport

* MApN, SRI – dc terenul se afla in proximitatea unui obiectiv militar

* Ministerul culturii si cultelor – dc terenul se afla pe un sit arheologic sau intr- zona de interes arheoloic

* protectia mediului – Ministerul Apelor si Protectiei Mediului

* etc,

Observatie – avizul Ministerului apelor si protectiei mediului se elibereaza ultimul, deoarece pentru obtinerea acestuia sunt necesare toate celelalte avize
Autorizatia de constructie este actul prin care autoritatea publica locala avizeaza solutia prezentata de solicitant (are la baza certificatul de urbanism) si certifica dreptul de inceperie a lucrarii.

Dosarul se intocmeste conform legilor 50/1991 – Legea privind autorizarea lucrarilor in constructii si 453/18.07.2001( lege care completeaza si aduce modificari legii 50/1991) si va cuprinde:

* planul de amplasare a terenului in zona (planurile cadastrale);

* certificatul de urbanism;

* toate avizele solicitate prin certificatul de urbanism;

* acte notariale (la nevoie);

* memoriu tehnic (cuprinde memoriul de arhitectura, rezistenta, instalatii);

* referatele verificatorilor de specialitate;

* referatele expertilor tehnici (la nevoie);

* actele de proprietate asupra terenului

* proiectul pentru autorizare – acesta este compus din:

* planul de situatie (cum se amplaseaza casa in teren);

* planul fundatiei elaborat de inginerul de rezistenta;

* planuri de arhitectura pentru toate nivelele constructiei

* planul de invelitoare

* sectiune caracteristica

* toate fatadele

* scara de redactare pentru toate desenele este 1:10

* cererea de eliberare a autorizatiei de constructie;

* chitanta de achitare a taxei de autorizare.

Autorizatia de constructie este eliberata de Primarie – Serviciul de Urbanism din localitatea / sectorul in care se afla terenul.

Taxa de eliberare a autorizatiei de constructie reprezinta 0,5 % din valoarea constructiei stabilita pe baza declaratiei dvs. si in functie de suprafata desfasurata a constructiei.

Valoarea declarata nu va putea fi mai mica decat valoarea determinata potrivit prevederilor legale in vigoare privind impozitele si taxele locale

Intocmirea Documentatiei pentru Detaliile de Executie (DDE)

* documentatia trebuie structurata pe specialitati, respectiv: : rezistenta, arhitectura, instalatii sanitare, instalatii termice, instalatii:gaze, instalatii electrice (inclusiv curentii slabi de la telefon, TV,cablu, sonerie, alarma, aer conditionat).

* Planurile pe sectiuni, fatade se intocmesc la scara 1:50, urmand�- -edacta detaliile de executie la scara mare: 1:25, 1:20, 1:10 etc.,-:-fiecare zona, in vederea unei executii corecte.

* Toate detaliile trebuie sa raspunda solicitarilor de izolare hidrofuga, termica si fonica, impuse de legile vigoare.

Alte acte necesare referitoare la executia casei :

* Autorizarea organizarii de santier

Conform Legii 50/1991, orice constructie pe un teren, chiar provizorie (baraci, depozite de materiale, dormitoare muncitori), se executa cu avizul Administratiei Locale.

Pentru obtinerea acestui aviz intocmiti un dosar care sa cuprinda:

documentatia constructiei – project;

planurile de amplasare in zona;

planul de fundatie pe nivele;

cerere tip.

Dosarul se preda la Primaria locala si autorizatia o veti primi in aproximativ 30 zile lucratoare.

* Proiectarea executiei bransamentelor la utilitati (apa, gaze, energie electrica, canalizare, telefonie)

Bransamentele la retele trebuie sa fie proiectate si executate de firme autorizate (sunt alese prin licitatie) de regiile/societatile responsabile

Case: acoperis

Acoperişurile elemente de construcţii care închid clădirile la partea superioară, cu scopul de a proteja împotriva intemperiilor.
Acoperisul cu pante este format din urmatoarele elemente:

  • sarpanta, invelitoare, elemente auxiliare.

Sarpanta constituie elementul de rezistenta.

  • Invelitoarea  este elementul de protectie si poate fi din:
    • lemn (sindrila si sita)
    • carton bitminat
    • placi de azbociment
    • ardezie
    • materiale ceramice
    • metalice din tabla zincata, galvanizata, din aluminiu, plumb sau cupru
    • din materiale plastice
    • Olanele: Se prezinta sub forma de jgheaburi tronconice si se monteaza in doua rinduri pe astereala de lemn sau direct pe placi din beton armat peste care se asterne carton bitumat . Fixarea se face cu ajutorul unor cleme metalice
    • Tiglele   Se utilizeaza tigle solzi si tigle profilate (trase su presate). Pot fi cu asezare simpla sau dubla. La coame se monteaza piese speciale fixate cu mortar.

Acoperisul este compus din:

  • Planseul suport
  • Izolatie hidrofuga
  • Izolatie termica
  • Structura de protectie
  • Beton de panta
  • Elemente de protectie (pietris margaritar, dale, etc)

Fundatii

Fundaţia este elementul de construcţie care se află în contact direct cu terenul bun de fundare şi transmite acestuia toate încărcăturile care acţionează construcţia. Fundaţia este partea principală a structurii de rezistenţă a clădirii prin intermediul căreia se realizează încastrarea în pământ. Deoarece pământul de fundare are caracteristici inferioare celor ale materialelor de construcţii folosite pentru realizarea fundaţiilor, forma lor este în general evazată, sugerând o analogie cu rădăcinile arborilor. Capacitatea portantă a terenului este presiunea maximă pe care o poate suporta terenul de fundare, fără a exista pericolul ruperii acesteia sau a unor tasări care să pericliteze construcţia. Capacitatea portantă depinde de natura pământurilor în care se amplasează fundaţia şi în funcţie de prezenţa forţelor de legătură între particolele solide ale acestora, pământurile pot fi coezive sau necoezive. Pământurile coezive sunt pământurile prăfoase şi cele argiloase (praf argilos, praf argilo-nisipos, praf nisipos) cu coeziune şi plasticitate mijlocie sau redusă. Coezivitatea şi plasticitate mare sau foarte mare au pământurile argiloase (argila grasă, argila, argila prăfoasă, argila nisipoasă), comportarea lor sub solicitări depinzând de starea fizică şi conţinutul de apă, prezentând fenomenul de umflare – contracţii la variaţii de umiditate, ceea ce necesită măsuri adecvate la executarea fundaţiilor. În categoria pământurilor necoezive se încadrează blocurile formate din bucăţi mari de roci, bolovănişurile, pietrişurile şi nisipurile.

Clasificarea fundaţiilor

  • După adâncimea de fundare (adâncimea la care se găseşte terenul bun de fundare) sunt:
    • fundaţii de suprafaţă (de mică adâncime) sau fundaţii directe;
    • fundaţii de adâncime sau fundaţii indirecte (fundaţii pe piloţi, chesoane, puţuri, coloane etc.).
  • După modul de execuţie faţă de nivelul apelor subterane sunt:
    • fundaţii executate deasupra nivelului apei freatice (fundaţii executate sub apă).
  • După materialele folosite sunt:
    • fundaţii din lemn;
    • fundaţii rigide din piatră naturală, cărămidă, beton simplu sau ciclopian;
    • fundaţii elastice din beton armat.
  • După forma lor în plan se deosebesc:
    • fundaţii izolate;
    • fundaţii continue sub ziduri sau stâlpi (tălpi continue);
    • fundaţii cu reţele de grinzi (tălpi încrucişate);
    • fundaţii pe radier general (placă cu grinzi, placă continuă)
  • După tehnologia de execuţie, pot fi:
    • fundaţii monolit executate direct pe şantier, în groapa de fundaţie;
    • fundaţii prefabricate executate în ateliere specializate, pe şantier făcându-se doar montarea lor.

Alegerea tipului de fundatie

Alegerea tipului de fundaţie se face pe baza unei analize tehnico-economice a structurii de rezistenţă în ansamblu şi se ţine seama de:

  • condiţii climatice (adâncimea de îngheţ, cantitatea de precipitaţii etc.);
  • condiţii hidrogeologice ale terenului (ape subterane şi de suprafaţă, precipitaţiile lor chimice, agresivitate, posibilitatea pătrunderii acestora în fundaţie);
  • gradul de importanţă al clădirii;
  • seismicitatea regiunii.

Fundatii de lemn

Se execută la construcţiile cu structura de rezistenţă şi închidere din lemn cu durata de exploatare a acestor fundaţii fiind în funcţie de specia de lemn şi natura terenului, în general 15-20 ani.

Fundatii de zidarie de piatra

Se folosesc în zonele în care piatra este material economic şi pentru construcţii cu regim de înălţime mic.

Fundatii din beton

Fundaţiile din beton se execută în mod obişnuit din beton ciclopian, beton simplu şi beton armat.

Guvernele Romaniei

  • EMIL BOC

    Perioada de guvernare: decembrie 2008 – prezent (interimar din octombrie 2009)

  • CĂLIN POPESCU – TĂRICEANU

    Perioada de guvernare: decembrie 2004 – decembrie 2008

  • ADRIAN NASTASE
    ADRIAN NĂSTASE

    Perioada de guvernare: decembrie 2000 – decembrie 2004

  • MUGUR ISARESCU
    MUGUR ISĂRESCU

    Perioada de guvernare: decembrie 1999 – decembrie 2000

  • RADU VASILE
    RADU VASILE

    Perioada de guvernare: 18 aprilie 1998 – 21 decembrie 1999

  • VICTOR CIORBEA
    VICTOR CIORBEA

    Perioada de guvernare: 19 decembrie 1996 – 17 aprilie 1998

  • NICOLAE VACAROIU
    NICOLAE VĂCĂROIU

    Perioada de guvernare: 19 decembrie 1992 – noiembrie 1996

  • THEODOR STOLOJAN
    THEODOR STOLOJAN

    Perioada de guvernare: 16 ctombrie 1991 – 19 noiembrie 1992

  • PETRE ROMAN
    PETRE ROMAN

    Perioada de guvernare: 26 decembrie 1989 – 28 iunie 1990, 28 iunie 1990 – 26 septembrie 1991

  • CONSTANTIN DASCALESCU
    CONSTANTIN DĂSCĂLESCU

    Perioada de guvernare: 21 mai 1982 – 28 martie 1985, 28 martie 1985 – 22 decembrie 1989

  • Ilie Verdet
    ILIE VERDEŢ

    Perioada de guvernare: 30 martie 1979 – 29 martie 1980, 29 martie 1980 – 21 mai 1982

  • MANEA MANESCU
    MANEA MĂNESCU

    Perioada de guvernare: 28 martie 1974 – 18 martie 1975, 28 martie 1975 – 30 martie 1979

  • ION GHE. MAURER
    ION GHE. MAURER

    Perioada de guvernare: 21 martie 1961 – 18 martie 1965, 18 martie 1965 – 21 august 1965, 21 august 1965 – 9 decembrie 1967, 13 martie 1969 – 28 martie 1974, 9 decembrie 1967 – 13 martie 1969

  • CHIVU STOICA
    CHIVU STOICA

    Perioada de guvernare: 3 octombrie 1955 – 19 martie 1957, 19 martie 1957 – 21 martie 1961

  • GHEORGHE GH-DEJ
    GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ

    Perioada de guvernare: 2 iunie 1952 – 24 ianuarie 1953, 24 ianuarie 1953 – 3 octombrie 1955

  • PETRU GROZA
    PETRU GROZA

    Perioada de guvernare: 6 martie 1945 – 30 decembrie 1947, 30 decembrie 1947 – 13 aprilie 1948, 13 aprilie 1948 – 2 iunie 1952

  • NICOLAE RADESCU
    NICOLAE RĂDESCU

    Perioada de guvernare: 6 decembrie 1944 – 28 februarie 1945

  • CONSTANTIN SANATESCU
    CONSTANTIN SĂNĂTESCU

    Perioada de guvernare: 23 august 1944– 4 noiembrie 1944, 4 noiembrie 1944 – 6 decembrie 1944

  • ION ANTONESCU
    ION ANTONESCU

    Perioada de guvernare: 6 septembrie 1940 – 14 septembrie 1940, 14 septembrie 1940 – 27 ianuarie 1941, 27 ianuarie 1941 – 23 august 1944, condamnat pentru crime de razboi

  • CONSTANTIN ARGETOIANU
    CONSTANTIN ARGETOIANU

    Perioada de guvernare: 28 septembrie 1939 – 23 noiembrie 1939

  • GHEORGHE ARGESANU
    GHEORGHE ARGEŞANU

    Perioada de guvernare: 21 septembrie 1939 – 28 septembrie 1939

  • ARMAND CALINESCU
    ARMAND CĂLINESCU

    Perioada de guvernare: 7 martie 1939 – 21 septembrie 1939

  • MIRON CRISTEA
    MIRON CRISTEA

    Perioada de guvernare: 10 februarie 1938 – 30 martie 1938, 30 martie 1938 – 1 februarie 1939, 1 februarie 1939 – 6 martie 1939

  • OCTAVIAN GOGA
    OCTAVIAN GOGA

    Perioada de guvernare: 28 decembrie 1937 – 10 februarie 1938

  • GHEORGHE TATARESCU
    GHEORGHE TĂTĂRESCU

    Perioada de guvernare: 5 ianuarie 1934 – 1 octombrie 1934, 2 octombrie 1934 – 29 august 1936, 29 august 1936 – 14 noiembrie 1937, 17 noiembrie 1937 – 28 decembrie 1937, 24 noiembrie 1939 – 11 mai 1940, 11 mai 1940 – 4 iulie 1940

  • CONSTANTIN ANGELESCU
    CONSTANTIN ANGELESCU

    Perioada de guvernare: 29 decembrie 1933 – 3 ianuarie 1934

  • ION G.DUCA
    ION G.DUCA

    Perioada de guvernare: 14 noiembrie 1933 – 29 decembrie 1933

  • NICOLAE IORGA
    NICOLAE IORGA

    Perioada de guvernare: 18 aprilie 1931 – 31 mai 1932

  • GHEORGHE GH.MIRONESCU
    GHEORGHE GH.MIRONESCU

    Perioada de guvernare: 7 iunie 1930 – 8 iunie 1930
    10 octombrie 1930 – 4 aprilie 1931

  • BARBU STIRBEI
    BARBU ŞTIRBEI

    Perioada de guvernare: 4 iunie 1927 – 20 iunie 1927

  • IULIU MANIU
    IULIU MANIU

    Perioada de guvernare: 10 noiembrie 1928 – 7 ianuarie 1930, 13 iunie 1930 – 8 octombrie 1930, 20 octombrie 1932 – 12 ianuarie 1933

  • vintila-i-c-bratianu.jpg
    VINTILĂ I.C.BRĂTIANU

    Perioada de guvernare: 24 noiembrie 1927 – 3 noiembrie 1928

  • take-ionescu.jpg
    TAKE IONESCU

    Perioada de guvernare: 17 decembrie 1921 – 17 ianuarie 1922

  • alexandru-vaida-voevod.jpg
    ALEXANDRU VAIDA-VOIEVOD

    Perioada de guvernare: 1 decembrie 1919 – 13 martie 1920, 6 iunie 1932 – 10 august 1932, 11 august 1932 – 17 octombrie 1932, 14 ianuarie 1933 – 9 noiembrie 1933

  • arthur-vaitoianu.jpg
    ARTHUR VĂITOIANU

    Perioada de guvernare: 27 septembrie 1919 – 28 noiembrie 1919

  • constantin-coanda.jpg
    CONSTANTIN COANDA

    Perioada de guvernare: 24 octombrie 1918 – 29 noiembrie 1918

  • alexandru-marghiloman.jpg
    ALEXANDRU MARGHILOMAN

    Perioada de guvernare: 5 martie 1918 – 24 octombrie 1918

  • alexandru-averescu.jpg
    ALEXANDRU AVERESCU

    Perioada de guvernare: 29 ianuarie 1918 – 27 februarie 1918, 13 martie 1920 – 13 decembrie 1921, 30 martie 1926 – 4 iunie 1927

  • titu-maiorescu.jpg
    TITU MAIORESCU

    Perioada de guvernare: 28 martie 1912 – 14 octombrie 1912, 14 octombrie 1912 – 31 decembrie 1912

  • ion-i-c-bratianu.jpg
    ION I.C.BRĂTIANU

    Perioada de guvernare: 27 decembrie 1908 – 4 martie 1909, 4 martie 1909 – 28 decembrie 1910, 4 ianuarie 1914 – 11 decembrie 1916, 21 iunie 1927 – 24 noiembrie 1927, 11 decembrie 1916 – 26 ianuarie 1918, 26 noiembrie 1918 – 27 septembrie 1919, 19 ianuarie 1922 – 27 martie 1926

  • petre-p-carp.jpg
    PETRE P. CARP

    Perioada de guvernare: 7 iulie 1900 – 13 februarie 1901, 29 decembrie 1910 – 27 martie 1912

  • george-gr-cantacuzino.jpg
    GEORGE GR. CANTACUZINO

    Perioada de guvernare: 11 aprilie 1899 – 7 iulie 1900, 22 decembrie 1904 – 12 martie 1907

  • petre-s-aurelian.jpg
    PETRE S. AURELIAN

    Perioada de guvernare: 21 noiembrie 1896 – 26 martie 1897

  • DIMITRIE A. STURDZA
    DIMITRIE A. STURDZA

    Perioada de guvernare: 4 octombrie 1895 – 21 noiembrie 1896, 14 februarie 1901 – 20 decembrie 1904, 31 martie 1897 – 30 martie 1899, 12 martie 1907 – 27 decembrie 1908

  • george-manu.jpg
    GEORGE MANU

    Perioada de guvernare: 5 noiembrie 1889 – 15 februarie 1891

  • theodor-rosetti.jpg
    THEODOR ROSETTI

    Perioada de guvernare: 23 martie 1888 – 11 noiembrie 1888, 12 noiembrie 1888 – 22 martie 1889

  • dumitru-c-bratianu.jpg
    DUMITRU C. BRĂTIANU

    Perioada de guvernare: 10 aprilie 1881 – 8 iunie 1881

  • ion-c-bratianu.jpg
    ION C. BRĂTIANU

    Perioada de guvernare: 24 iulie 1876 – 24 noiembrie 1878, 25 noiembrie 1878 – 10 iulie 1879, 11 iulie 1879 – 9 aprilie 1881, 9 iunie 1881 – 20 martie 1888

  • ioan-em-florescu.jpg
    IOAN EM. FLORESCU

    Perioada de guvernare: 4 aprilie 1876 – 26 aprilie 1876, 21 februarie 1891 – 11 noiembrie 1891

  • manolache-costache-epureanu.jpg
    MANOLACHE COSTACHE EPUREANU

    Perioada de guvernare: 20 aprilie 1870 – 14 decembrie 1870

  • alexandru-g-golescu.jpg
    ALEXANDRU G. GOLESCU

    Perioada de guvernare: 2 februarie 1870 – 18 aprilie 1870

  • dimitrie-ghica.jpg
    DIMITRIE GHICA

    Perioada de guvernare: 16 noiembrie 1868- 27 ianuarie 1870

  • nicolae-golescu.jpg
    NICOLAE GOLESCU

    Perioada de guvernare: 1 mai 1868 – 16 noiembrie 1868

  • stefan-golescu.jpg
    ŞTEFAN GOLESCU

    Perioada de guvernare: 17 august 1867-29 aprilie 1868

  • constantin-a-kretzulescu.jpg
    CONSTANTIN A. KRETZULESCU

    Perioada de guvernare: 1 martie 1867 – 5 august 1867

  • lascar-catargiu.jpg
    LASCĂR CATARGIU

    Perioada de guvernare: 11 mai 1866 – 13 iulie 1866, 11 martie 1871 – 30 martie 1876, 29 martie 1889 – 3 noiembrie 1889, 27 noiembrie 1891 – 3 octombrie 1895

  • ion-ghica.jpg
    ION GHICA

    Perioada de guvernare: 11 februarie 1866- 10 mai 1866, 15 iulie 1866 – 21 februarie 1867, 18 decembrie 1870 – 11 martie 1871

  • constantin-bosianu1.jpg
    CONSTANTIN BOSIANU

    Perioada de guvernare: 26 ianuarie 1865 – 14 iunie 1865

  • Mihail Kogalniceanu
    MIHAIL KOGĂLNICEANU

    Perioada de guvernare: 11 octombrie 1863-26 ianuarie 1865

  • NICOLAE KRETZULESCU
    NICOLAE KRETZULESCU

    Perioada de guvernare: 24 iunie 1862 – 11 octombrie 1863, 14 iunie 1865 – 11 februarie 1866

  • APOSTOL ARSACHE
    APOSTOL ARSACHE

    Perioada de guvernare: 8 iunie 1862 – 23 iunie 1862

  • BARBU CATARGIU
    BARBU CATARGIU

    Perioada de guvernare: 22 ianuarie 1862 – 8 iunie 1862

Regele Arthur

A fost personajul medieval prin excelenta, a instituit codul onoarei cavaleresti, a instituit valori si a prefigurat o lume în care logica si bunul simt sa fie valorile societatii. A influentat, mai bine de un mileniu, istoria Angliei si a statelor occidentale. Dar, se pare, n-a existat. În lipsa unui mormânt si a oricaror referinte materiale, istoricii l-au catalogat ca fiind curata literatura. Documentarul cerceteaza daca, totusi, în acest caz literatura nu poate fi mai credibila decât arheologia.