Category Archives: destinatii turistice

Valea Crisului Repede (destinatie turistica)

Este o zona strabatuta de raul Crisul Repede, cu adevarat coloana vertebrala a acestei parti a judetului Bihor si poate cel mai cunoscut dintre Crisuri. Cursul sau parcurge atat o portiune a Muntilor Padurea Craiului cat si o zona de campie, pentru a ajunge la apogeu chiar in Oradea. Farmecul calatoriei de-a lungul Crisului imbina frumusetea peisajului si a satelor de pe malurile sale cu permanenta tentatie a muntelui si a nenumaratelor rute care coboara de pe platourile sale carstice ce adapostesc, la randul lor, asezari umane. Este cu siguranta una din cele mai interesante imbinari dintre uman si natural de pe teritoriul judetului Bihor.

Obiective turistice din valea Crisului Repede
Obiectivele turistice majore sunt situate de-a lungul parcursului bihorean al Crisului Repede. Punctele de interes urmeaza principalele trasee rutiere din regiune (DN1 – E60) dinspre Oradea catre Cluj-Napoca si drumul judetean Tileagd – Astileu – Vadu Crisului – Bulz – Stana de Vale.

Traseul nr. 1: Oradea – Osorhei – Tileagd – Alesd – Borod – Cornitel.
Osorhei: Biserica reformata in stilul gotic, cu clopot turnat in 1673; Fughiu: Biserica reformata, stil romanic, sec. XVIII; Ineu: lac de acumulare; Tileagd: Biserica in stil gotic 1507; Castelul Teleki, 1848; un exemplar de tisa (Taxus baccata) monument al naturii; lac de acumulare; Urvind: Biserica reformata, din secolul al XVII-lea; Lugasu de Jos: Biserica ortodoxa „Nasterea Maicii Domnului”, din sec. XVII-lea; lac de acumulare; Lugasu de Sus: Biserica de lemn „Buna Vestire”, sec XVIII, cu usile de la altar pictate. Punct fosilifer, „Gruiul Pietrii”, cu reptile marine din perioada triasica – rezervatie paleontologica; Alesd: Biserica reformata poseda o cupa de argint datata 1649; Castelul Batthyanyi, secolul al XIX, cu un frumos balcon baroc; Castelul Letay; lac de acumulare; Tinaud: Biserica ortodoxa „Sf. Dumitru”, 1659; Grosi: pastravarie pe Valea Grosilor; Auseu: moara de apa, mijlocul sec. al XIX-lea; Gheghie: Biserica de lemn „Sf. Apostoli Petru si Pavel”, sec. XVIII, pictura din interior de la mijlocul sec. al XVIII; colectia de arta populara a lui Petre Bodeut; Castelul de vanatoare Zichy, construit in anul 1860; Luncsoara: Biserica de lemn „Sf. Gheorghe”, sec. XVIII-lea, pictura se remarca prin amplele suprafete de narare, bogatia compozitionala a scenelor, varietatea motivelor fitomorfe, sarcasmul si hazul cu care sunt biciuite anumite moravuri in scenele din pronaos. Biserica adaposteste o lada destinata pastrarii odajdiilor, lucrata de catre mesteri slovaci la mijlocul sec. al XVIII-lea; arhitectura traditionala si moara de apa; Borozel: moara de apa construita in sec al XIX-lea; Borod: doua mori de apa, sec al XIX-lea; Delureni: Biserica de lemn „Sf. Arhangeli”, 1723.

Traseul nr. 2: Tileagd – Chistag – Astileu – Josani – Vadu Crisului – Şuncuius – Bratca – Bulz – Stana de Vale
Tileagd (vezi traseul nr 1); Posoloaca: Biserica reformata, 1785; Tetchea: castel, sec al XIX-lea; Astileu: „Casa domneasca” – sec XVIII; pesterile din Valea Morilor; Pestera cu apa la Astileu; Pestera de sub Masa Mare; Pestera: Pesterile Igrita, Cascada Pisnitei; Cacuciu Nou: biserica, sec al XIII; Josani: Biserica de lemn „Sf. Arhangheli” sec. XVIII, carti vechi de cult; Dobricionesti: pastravarie, pestera Izbucul de la Moara Conii; Birtin: Pestera Mare de la Birtin; Avenul Condrovici; Tomnatic: Pestera Batranului; Vadu Crisului: Rezervatia mixta Defileul Crisului Repede din care fac parte: Pestera de la Vadu Crisului; Pestera Casa Zmeului; Targul de la Vama Sarii (prima duminica din luna iunie); mesteri olari in ceramica alba; rezervatia paleontologica de la Dinamitiera cu cefalopode jurasice: amoniti si belemniti. Şuncuius: fortificatie de tip „pinten barat” din epoca fierului, situata pe Dealul Simionului; Rezervatia paleobotanica din Dealul Recea, cu plante din Liasicul inferior, in argile refractare, Pestera Vantului (cea mai lunga pestera din Romania – 50 km); Pestera Ungurului (0,55 km lungime) este electrificata, putand fi vizitata in prezenta unui ghid; Pestera Moanei; Cheile Misidului, rezervatie naturala mixta cu pesteri, fauna cavernicola si depozite fosilifere; Balnaca: pesterile din Piatra Şoimului; Bratca: teatru nescris; moara de apa; Pestera Sancuta; Damis: doua mori de apa, sec. al XIX-lea, sec. XX; arhitectura si obiceiuri populare traditionale; instrumentisti la vioara cu goarna; Pestera Ponoras (rezervatie speologica); Pestera Stanu Ciutii; Pestera de la Întorsuri; Avenul lui Pascalau; Valea Crisului (Valea Neagra): Biserica de lemn „Sf. Arhangeli”, 1795, arhitectura si obiceiuri populare traditionale; puncte fosilifere; Lorau: Pestera Boiului; Valea si Cascada Boiului; Bulz: la numarul 116 se afla un complex de industrie taraneasca compus dintr-o moara de apa, o piua de batut sumane si o valtoare, toate trei actionate de apele Vaii Iadului; arhitectura si obiceiuri populare traditionale; Pestera cu apa de la Bulz; Ponoare: fenomene carstice situate in Platoul Ponoare (doline, ponoare, pesteri); Pestera Cociului; Munteni: arhitectura si obiceiuri populare traditionale; lac de acumulare situat pe valea Iadului; Remeti: moara de apa, foarte veche; peste 250 de pesteri: Pesterile din Dealul Lelii, Pestera cu Cristale, Fata Apei, cu Apa de la Remeti, Pobraz, Fata Arsa, din Dealul Mihailui si Gruiul Jderului. Pestera cu apa din Valea Lesului este rezervatie speologica; lacul Lesu Ursului, lac de acumulare, baza turistica si de agrement; Rezervatia Liliacului Carpatin (Syringa josikaea), specie endemica rara. În padurile din regiune este frecvent risul (Lynx lynx), specie declarata monument al naturii; Stana de Vale: statiune turistica montana; Rezervatia botanica Varful Buteasa (1792 m); numeroase raritati botanice precum: molidul columnar, zambrul sau bulbucii de munte; cascadele Iadolina si Iedutului, Izvorul Minunilor, sursa de apa plata.

Traseul nr. 3: Osorhei – Alparea – Surduc
Osorhei (vezi la traseul nr.1); Alparea: padurea cu narcise, rezervatie botanica (2 ha); Bucuroaia: Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”, 1754; Copacel: arhitectura populara; gospodarii taranesti cu intrare in „ocol”, care au stalpii crestati la baza cu motive geometrice; Pestera de la Copacel; Surduc: Biserica de lemn „Adormirea maicii Domnului”, 1782.

Traseul nr. 4: Tileagd – Varciorog – Fasca – Subpiatra.
Tileagd (vezi traseul nr.1); Tilecus: Biserica de lemn „Sf. Arhangeli”, 1785, cu pictura care dateaza din 1793; Borsa: Biserica de lemn „Sf. Arhangeli”, sec. XVII-lea; Varciorog, biserica de lemn „Sf. Arhangeli”, 1742; Pesterile Osoi, Ticlu-Stan, Copilului si numeroase alte pesteri situate in versanti; Surducel: pesterile Biserica Huta, Handrii, Urzicarului si avenele din Ciungii Chicului si Frantura Surdului; padure de castani; Fasca: Biserica de lemn „Sf. Arhangeli”; arhitectura si obiceiuri populare traditionale; Pestera din Paraul Fastii; Subpiatra: Pestera de la Subpiatra, Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”, sec XVIII; Hotar: Biserica de lemn „Sf.Gheorghe”, 1714; textile traditionale si obiceiuri de colindat.

Traseul nr. 5: Alesd – Padurea Neagra – Şinteu
Pestis: Pestera din Piatra Jurcoaiei (Valea Morii); Pestera de sub Cetatea Piatra Şoimului; Biserica de lemn Buna Vestire, sec. XVIII; Cetatea Piatra Şoimului – Solyomkovar (Pestis), 1306; Padurea Neagra: cea mai veche fabrica de sticla de pe teritoriul Romaniei, Castelul de la Poiana Florilor (manastire de maici in prezent) a fost construit intre 1891-1894 pe creasta muntilor Rez (Plopis); Şinteu: manifestari folclorice traditionale, balciul slovacilor de la Huta (august), inaltarea semnului de mai, balul cartofului (octombrie). (cf CJ BH)

Alte informatii:
www.turismbihor.info
www.apuseniexperience.ro
leosuteu.rdsor.ro/apuseni/p_crai_r.html
www.padureacraiului.dap.ro